Multă vâlvă a stârnit cartea asta la vremea ei, multe controverse, polemici, polarizare între nonconformiștii care au privit-o ca o gura de aer proaspăt și naționaliștii care au privit-o ca o blasfemie. Dar reacțiile au pornit mai mult din predispoziții și temperament, prea putini au stat să-i urmărească și să-i cântărească argumentele la rece, "fără ură și părtinire".
Cine erau cumanii ? Un popor nomad de limba turcică, penultimii migratori care au trecut pe la noi și ultimii care s-au așezat aici, în (viitoarele) Moldova și Țara Românească, unde au stat și au stăpânit cam un secol jumate (dupa ce i-au spulberat pe predecesorii lor, tot nomazi turcici,pecenegii). Erau păgâni și locuiau în corturi, dar în 1228 mulți dintre ei s-au creștinat și au înființat o episcopie catolica pe Milcov. Dar când făceau ei primii pași pe calea civilizației, un alt popor, mai barbar, aparu la orizont: mongolii, care i-au invins pe frații lor, cumanii "albi" din sudul Ucrainei. De teama lor, cumanii "negri" de la noi au plecat în masă în 1238, refugiindu-se în Ungaria și Bulgaria, iar când au năvălit mongolii, în 1241, n-au mai găsit pe-aici decât români. (valahi negri - Qara Ulagh)
Care e teza lui Djuvara ? Că Basarab, întemeietorul Țării Românești, era cuman - și nu numai el, ci și un grup de elită din jurul lui. Și, firește, și tatăl lui, "Thocomerius", pe care Djuvara îl identifică prin deductie cu Negru Vodă, întemeietorul legendar al Țării Românești.
Pe ce se bazează ? Zice că:
- numele Basarab este cuman (mai precis turcic)
- numele tatălui, Thocomerius, ar putea fi tot cuman (Toq-tämir sau Toq-timür)
- niște scrisori ale papei sugerează că Basarab și fiul și urmașul său Nicolae Alexandru ar fi catolici
- fiul lui Basarab, Alexandru, si-a schimbat numele in timpul domniei - adaugand si "Nicolae" - explicatia putand fi re-botezarea la schimbarea confesiunii din catolic in ortodox
- mai multe nume de boieri și mai multe nume de locuri din Țara Românească sunt cumane (mai bine zis turcice)
Ce dovezi/indicii concrete exista ?
Un indiciu ca Basarab ar fi cuman:
- numele Basarab sau mai bine zis Basaraba este sigur turcic, posibil cuman - lucru constatat și de alții, începând cu Iorga
Un indiciu interpretabil in ambele sensuri:
- Thocomerius poate fi forma latinizata a unui nume slav (fie Tikhomir, fie Togomir) sau a unui nume "cuman" (turcic) Toq-tämir sau Toq-timür
Mai multe mărturii documentare că Basarab e român și/sau ortodox:
- 2 documnete ale regelui Ungariei, Carol Robert, și unul al fiului său, regele Ludovic, il numesc român (Olacus); in primul i se zice si schismatic, adica ortodox.
- Cronica pictata de la Viena, care descrie batalia de la Posada, pomeneste si ea de "credinta perfida a schismaticului" Basarab
- o scrisoare a unui papa ii reproseaza lui Vlaicu Voda (Vladislav I), nepotul lui Basarab, ca staruie in credinta stramosilor sai
- desi teritoriul ei era numit inainte Cumania (chiar si dupa plecarea cumanilor, in Diploma Ioaniților, in 1247), dupa Basarab tara se va numi Țara Românească (Ungrovlahia in documentele slavone cele mai vechi)
Critici:
Selectie arbitrara (cherry picking): Djuvara uneori alege din documente numai ceea ce ii convine, ce se potriveste cu teza lui, lasand de o parte elemente din acelasi document care ii contrazic direct teza. Asta chiar cand elementul ales se gaseste numai si numai in acel docment, iar elementele respinse sunt confirmate si de altele.
Exemple:
1. Unicul document care pomeneste de "Thocomerius", tatal lui Basarab, un act de danie din 1332 al regelui Ungariei, Carol Robert, zice si ca Basarab era valah si "schismatic" (ortodox): "Bazarab, filium Thocomerii, scismaticum" si "infidelis Olacus noster". Desi Basarab mai e numit valah si in alt document al aceluiasi Carol Robert, din 1335 ("per Bazarab Olacum et filios eius") si intr-unul al urmatorului rege, Ludovic, din 1347, Djuvara respinge pe "Olacus" si pastreaza pe "Thocomerius".
2. Unicul document - un hrisov din 1618, citand altul mai vechi din 1352 - care sugereaza ca Basarab ar fi fiul legendarului Negru Voda, il numeste pe acesta din urma Radu Negru. Desi si alte documente ii atribuie prenumele Radu lui Negru Voda, Djuvara respinge pe "Radu" dar pastreaza filiatia care nici macar nu e afirmata explicit. Acolo zice doar ca Nicolae Alexandru, fiul si succesorul lui Basarab, e "nepotul raposatului Negru Radul voivod" - ceea ce poate avea si alte explicatii: Negru Voda putea fi socrul sau unchiul lui Basarab si asta s-ar potrivi chiar mai bine cu Letopisetul Cantacuzinesc, unde Basarab e prezentat ca o capetenie olteana care accepta suzeranitatea lui Radu Negru cel venit de peste munti, din ținutul Almașului si Făgărașului. Ar explica si cum a ajuns Basarab mare voevod, mai mare ca ceilalti voevozi din regiune: a mostenit un voevodat de la tatal sau, in Oltenia, si alt voevodat de la unchiul sau socrul sau, in zona Argesului. Speculatii...
Citare gresita din memorie: Djuvara zice ca printesa-cronicara bizantina Ana Comnena spune in Alexiada ca mama ei e "frumoasa ca o cumana". De fapt, ca in bancul sovietic, Ana Comnena nu pomeneste de femeile cumane, ci de cele scite si nu zice ca mama ei era frumoasa ca o scita ci ca n-avea fața așa lunga ca ele. E drept ca printesa avea obiceiul sa foloseasca nume antice pentru popoare medievale ("daci" pentru vlahi) , dar "sciti" le zicea pecenegilor; cumanilor le zicea cumani. Asta am verificat intamplator, ca ma mira ca femeile cumane aveau fețe prelungi, dat fiind ca femeile turcice din zilele noastre - turkmenele, uigurele, uzbecele - au fețe rotunde. Or mai fi si alte asemenea citari?
Concluzie: Cartea e interesanta, dar foarte speculativa, nu m-a convins nici ca primii voievozi munteni au fost cumani, nici ca au fost catolici. Singurul punct solid in teza lui Djuvara e numele cuman (mai precis turcic) al lui Basarab - in rest speculatii peste speculatii... Nu e o teorie total absurda, ca aia cu "noi nu suntem urmasii Romei, dacii si romanii vorbeau aceeasi limba", dar nici verosimila nu e - documentele timpului o cam contrazic. Ce spune Djuvara s-ar fi putut intampla intr-o istorie alternativa (poate daca n-ar fi existat invazia mongola), dar atunci tara s-ar fi numit (in continuare) Cumania, nu Tara Romaneasca.
Ar mai fi fost si altele de spus, dar am obosit. Asadar:
Documentatie suplimentara:
Proiectul Genesis - rezultate - Mormântul 10 de la Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeş. Despre geneza Ţării Româneşti (analizele unui presupus fiu al lui Basarab)
Matei Cazacu, Dan Ioan Muresan - Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești
George Damian - Basarab voievod a fost român şi ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte (daca treceti peste tonul cam prea polemic al bloggerului, acolo gasiti o lista de documente din vremea primilor voevozi, preluate de la istoricul Matei Cazacu)
Mihai Florin Hasan - Aspecte ale relațiilor matrimoniale munteano-maghiare din secolele XIV-XV, Revista Bistriței 2013
