tag:blogger.com,1999:blog-33202466371872576972024-03-05T18:10:43.514+02:00Raft de cartiImpresii de lectura inerent subiectivea readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.comBlogger19125tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-85356990947348509912017-02-15T17:22:00.003+02:002017-02-15T17:22:54.413+02:00Philip Roth - The Human Stain - Pata umana <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/7B/359218.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/7B/359218.jpg" width="208" /></a></div>
<a href="http://amzn.to/2kx5nVI">Philip Roth, "<b>The Human Stain</b>"</a>
<br />
Eu am citit-o în engleză, dar e tradusă:<br />
<a href="http://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%3A//www.libris.ro/AfiseazaProdus.jsp%3Fpr_id%3D359218">Philip Roth , "<b>Pata umana</b>", Polirom</a><br />
<br />
Un bătrân profesor universitar de limbă și literatură greacă și latină, fost decan, cade victimă corectitudinii politice când întreabă dacă doi studenți care nu călcaseră deloc pe la cursuri "există sau sunt stafii?" Problema e ca "stafii" ("<i>spooks</i>") avea și sensul peiorativ de negri - si din asta cariera lui se prăbușeste: comisii, anchete, interogatorii... sub toata presiunea psihică, soția lui moare pe neașteptate, iar el demisionează și se izolează, trăind pentru un singur scop: să se răzbune scriind o carte în care să-și pună toată furia și revolta împotriva nedereptății ce i s-a făcut și a colegilor ingrați, intriganți sau lași.<br />
<br />
Asta până când în viața lui apare o schimbare care îl face să vadă totul într-o altă perspectivă, să vadă prăbusirea carierei, pierderea "respectabilității", ca un avantaj, o eliberare de răspunderi și o licență de a își trăi ultimii ani după plac: "și-a găsit jumătatea", vorba unui banc de pe Facebook, adică intră într-o relație cu o femeie care are jumatate din vârsta lui ! Care pe deasupra e și femeie de serviciu, chiar la universitatea unde lucrase ! Din nou îl paște un scandal, dar de data asta nu se lasă tulburat, nici când copiii lui, oameni maturi, îl blamează și se îndepărtează de el: prea e fericit cu ea ca să poată renunța, chiar și de dragul fiicei celei mai dragi. Alături de "Voluptas" (cum o alintă bătrânul clasicist) i se pare că și-a regăsit tinerețea (cu viagra, desigur).<br />
<br />
Abia în capitolul II aflâm - <b>atentie, spoiler ! </b>- un lucru care în același timp îl disculpă complet pe batrânul profesor Silk de suspiciunea de rasism și face ca cele întâmplate să apară nu ca o nedreptate, ci ca justitie poetică, un fel de karma: Coleman Silk era el însusi un pic negru ! Se trăgea dintr-o familie de mulatri, cu tenul atât de deschis că puteau trece drept greci sau arabi, dar care, în societatea americană a anilor '40-'50, bazată pe "<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/One-drop_rule"><i>one drop rul</i>e</a>", erau indiscutabil "<i>Negroes</i>". Tânărul, înzestratul și ambițiosul Coleman nu vrea să lase societatea să îl închidă în acea cutiuță, retezându-i șansele, așa că, în timp ce fratele lui luptă pentru <i>civil rights</i>, el o ia pe scurtătură: pentru a face carieră si a trăi o viață normală de alb, rupe legatura cu familia lui și lasă să se înțeleagă (apoi ajunge s-o spună el însusi) că ar fi evreu (sefard, presupun) - explicație a tenului lui măslinu.<br />
<b>[end spoiler]</b><br />
<br />
Cartea mi-a plăcut mai mult decât <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2014/12/philip-roth-complexul-lui-portnoy.html">Complexul lui Portnoy</a>, singura altă carte de Philip Roth citită de mine. Există si un <a href="http://www.imdb.com/title/tt0308383/">film cu Nicole Kidman si Anthony Hopkins</a> în rolurile principale, dar, ca de cele mai multe ori, cartea e mai bună ca filmul (eu am văzut filmul întâi).<br />
<br />
Găsiți cartea <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fpata-umana-philip-roth-POL973-681-242-1--p359218.html">fie la librăria <i>Libris</i></a> (unde transportul e gratis), <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Fcarti%252Ffictiune%252Fliteratura-contemporana%252Fpata-umana-250245.html">fie la librăria <i>Elefant</i></a> (unde <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Fcarti">azi, miercuri 15 feb. au reducere <b><i>50%</i></b></a> la toate cărțile cu codul <b><i>BOOKS50</i></b>) și unde e<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-contemporana%252Fpata-umana-204022.html"> și ca ebook</a>. Iar în engleză o găsiți la Amazon, și în format hardcover și paperback și electronic pentru Kindle:<br />
<br />
<iframe frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//ws-na.amazon-adsystem.com/widgets/q?ServiceVersion=20070822&OneJS=1&Operation=GetAdHtml&MarketPlace=US&source=ss&ref=as_ss_li_til&ad_type=product_link&tracking_id=cartielectrgr-20&marketplace=amazon&region=US&placement=0618059458&asins=0618059458&linkId=0222e04522883b6205ac0ca66025b5bf&show_border=true&link_opens_in_new_window=true" style="height: 240px; width: 120px;"></iframe>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-31734047805131929792015-12-12T23:28:00.000+02:002016-11-19T20:58:20.813+02:00Un teanc de carti din 2014: Principele, Micutele doamne, Oblomov, Fata cu picioarele de sticla<i>Aceasta e o ciorna scrisa acum aproape un an, cu mici completari de o fraza-doua adaugate acum din ce-mi mai aminteam.</i><br />
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fprincipele-niccolo-machiavelli-CAR978-606-8023-77-9--p1071244.html"><br /></a>
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fprincipele-niccolo-machiavelli-CAR978-606-8023-77-9--p1071244.html"><b>Principele </b>de <i style="font-weight: bold;">Niccolo Machiavelli</i></a>: nu stiu cata relevanta mai are azi, ca el vorbea de principi, monarhi absoluti ereditari, nu de republici democratice. Era fara indoiala un om f. inteligent, avea si recomandari f. cinice (ex. distrugerea totala a dusmanilor, a.i. sa nu mai poata lovi, sau in cazul unui principe nou, lichidarea completa a vechii familii princiare precedente), dar si altele surprinzator de benevolente (sa nu asupresti poporul, ca sa nu ti-l faci dusman - e cea mai buna pavaza impotriva asasinatelor). Un sfat imoral in aparenta dar moral in fond, cu siguranta util in epoca lui si, <i>mutatis mutandis</i>, si intr-a noastra (apropo de pomeni electorale): nu recomanda principelui sa fie darnic. Pentru ca darnicia epuiza visteria, iar apoi, ca sa o umple la loc, ar fi fost nevoit sa puna biruri noi, deci dupa ce a fost generos cu cativa, va asupri (si nemultumi) inevitabil pe cei multi. Mai bine deci sa aiba faima de zgarcit, decat dupa ce se epuizeaza prin darnicie sa ajunga sa-si faca faima de hraparet. (<a href="https://en.wikisource.org/wiki/The_Annotated_Prince">online</a>)<br />
<b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=73b5c80c1"><br /></a></b>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=73b5c80c1"><b>Micutele doamne (Little Women) </b>de <i style="font-weight: bold;">Louisa May Alcott</i></a>: pana la un punct e o carte moralizatoare din secolul XIX, pentru educatia domnisoarelor: cele 4 eroine adolescente ale cartii invata sa fie evlavioase, generoase, harnice, modeste etc. - virtutile femeii secolului XIX. Exemplu de "lectie de viata": de Craciun mama le anunta ca, fiind razboi, nu vor primi cadouri, dar surorile pun impreuna <i>toate</i> micile lor economii ca sa cumpere un cadou mamei; aceasta insa le pune sa ia <i>toate</i> bunatatile de la masa de Craciun si sa le duca cadou unei familii sarace! Si totusi, cele 4 surori nu sunt eroinele conventionale ale unei carti pentru domnisoare; isi fac o lume a lor: o societate secreta, o trupa de teatru - si in special pe baietoasa, nonconformista si imaginativa Jo (cea cu ideile) o simtim contemporana noastra. Mi-a placut de ea si cred ca mi-ar fi placut mai mult sa fi citit cartea la varsta potrivita, la varsta lor. (<a href="http://www.gutenberg.org/ebooks/37106">ebook eng. gratis</a>)<br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D601671"><b>Vietile paralele </b>de <i style="font-weight: bold;">Florina Ilis</i></a>: seamana intr-un fel cu lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta - multe pagini sunt juxtapuneri de citate fara ghilimele: din caietele lui Eminescu (asa numitul "<a href="http://mihaileminescu.blogspot.com/search/label/Fragmentarium">fragmentarium</a>"), din articolele lui politice, din amintirile diversilor contemporani... Asta nu e neaparat o problema, ceea ce e condamnabil la o lucrare stiintifica, e acceptabil la o carte postmodernista. Ideea e originala: un securist din anii '50 e trimis inapoi in timp sa-l urmareasca pe Eminescu si sa-l influenteze politic pentru cauza proletariatului. Infiltrat ca si coleg de camera cu poetul in ospiciul austriac - logoreea deliranta a lui Eminescu se intrepatrunde cu replicile in limba de lemn ale securistului. Acesta culege si informatii de la contemporani (ajunsi astfel "surse"), alcatuindu-i poetului un adevarat dosar de securitate. In ciuda originalitatii si a vastei documentari, nu mi-a chiar placut - am si citit-o cu intreruperi. Poate pentru ca m-au cam plictisit atatea pagini de delir, poate ca stiam deja prea multe despre Eminescu si sesizam nepotrivirile cu faptele reale - sau cu viziunea mea asupra faptelor? (<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fvietile-paralele-202110.html">ebook</a>)<br />
<br />
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Fcarti%252Ffictiune%252Fliteratura-contemporana%252Ffata-cu-picioare-de-sticla-93346.html"><b>Fata cu picioarele de sticla </b>de<b> <i>Ali Shaw</i></b></a>: o carte ciudata si trista. Se petrece pe o insula stranie, cu fenomene inexpicabile si creaturi fantastice. Iar oamenii care o locuiesc sunt la randul lor niste "insule": insingurati, inchisi fiecare in carapacea lui, au pierdut (sau nu au dobanidit) capacitatea de comunicare, desi fire nevazute ii leaga unii de ceilalti, din trecutul care contine lucruri nelamurite si rani nevindecate. Un biolog traieste rupt de lume, in mijlocul naturii, ocrotind animalele si evitand oamenii. O mama pretinde ca nu e acasa cand o cauta propriul fiu. Iar fiul, personaj principal, pare un caz de Asperger: nu doar ca ii e dificil sa interactioneze chiar si cu propria mama, dar nici nu suporta sa fie atins, nici chiar de fata pe care incepe sa o iubeasca. Aceasta fata se transforma treptat in sticla. (<a href="http://www.amazon.com/gp/product/0312680457/ref=as_li_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0312680457&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20&linkId=YNV23HFK5TU4Q4MG" rel="nofollow">originalul in engleza la Amazon - ebook si pe hartie</a><img alt="" border="0" height="1" src="https://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0312680457" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" />
)<br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D819854"><b>Oblomov </b>de<b> <i>I. Goncearov</i></b></a>: un<i> must read</i> pt mine, dat fiind ca lenea, lipsa de energie, procrastinarea, e marele meu defect - si raritatea postarilor de aici e un bun indiciu. Boierul Oblomov, lenesul prin excelenta, duce o viata vegetativa, toata ziua in pat, chiar si cand primeste vizite, slujit de bombanitorul dar devotatul sau servitor Zahar. Imboldurile prietenului sau Stoltz si dragostea pentru Olga il scot o vreme din inertie, <b><i>[spoiler]</i></b> dar concluzia cartii pare sa fie ca nimeni nu poate sari peste umbra sa, ca dragostea poate face minuni, dar nu pana la capat: la primul obstacol, izolat cateva zile de influenta revitalizanta a Olgai, Oblomov recade in vechile obisnuinte. <b style="font-style: italic;">[end spoiler] </b>(<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-clasica%252Foblomov-238792.html">ebook</a>)a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-53450696644483731322014-09-21T23:01:00.002+03:002014-09-21T23:01:46.544+03:00Machado de Assis - Dom Casmurro<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/18/202418/dom-casmurro_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/18/202418/dom-casmurro_1_produs.jpg" height="320" width="195" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-de-divertisment/romance/dom-casmurro-202418.html"><b>Joaquim Machado de Assis, Dom Casmurro, Editura ALLFA, 2012 </b>(ebook</a> sau <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=3ad213a2c">tiparită</a>)<br />
<br />
La început pare o clasică poveste de dragoste din secolul XIX cu îndrăgostiți luptând cu obstacolele puse de familia neînțelegătoare. Un adolescent de 15 ani, menit încă de la naștere de evlavioasa sa mamă să devina preot catolic, descoperă ca e îndrăgostit de vecina și tovarășa sa de joaca.<b> (spoiler)</b> Dar cartea continuă mult după ce dragostea a învins obstacolele și a ajuns la finalul fericit - căsătoria: ni se povestește cum petrec ca soț si soție, cum li se naște mult-doritul copil după multi ani de așteptare... și treptat simțim că povestea de dragoste e pe cale să se transforme în altceva... <b>(spoiler major) </b>despre deziluzie, suspiciune, gelozie, despre fața întunecată a dragostei. <b>(end spoilers)</b> Scriitura e destul de surprinzătoare pentru o carte din 1899, de multe ori autorul parcă se joacă cu cititorii...<br />
<br />
Se pare că autorul e renumit în Brazilia natala, dar nu și în lume, nu la fel ca mult mai celebrii scriitori sud-americani de limbă spaniola. Nici eu nu aș fi ajuns probabil la cartea asta dacă nu o primeam ca ebook cadou de la librăria Elefant - fiți pe fază că, în ultima vreme, în <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks">secțiunea lor de ebooks</a> au oferit cam în fiecare joi unul cadou.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-26712906018951972812014-08-28T22:36:00.000+03:002014-08-28T22:37:43.853+03:00Alice Munro - Ura, prietenie, dragoste, casatorie<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/92/222892/ura-prietenie-dragoste-casatorie_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/92/222892/ura-prietenie-dragoste-casatorie_1_produs.jpg" height="320" width="198" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=b08f8656d"><b>Alice Munro, <i>Ura, prietenie, dragoste, casatorie</i>, Editura Litera 2014</b> (tiparita</a> sau <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-contemporana/ura-prietenie-dragoste-casatorie-222892.html">ebook</a>)<br />
<br />
Scriitoarea canadiana mi se pare cea mai buna dintre premiantele Nobel din anii 2000, clar deasupra Hertei Muller si a lui Doris Lessing. Foarte buna cunoscatoare a sufletului omenesc (si a celui feminin in particular), cu meandrele si contradictiile lui si aspiratia lui inconturnabila spre fericire in ciuda oricaror aparente exterioare si circumstante. Caci eroii ei sunt de multe ori atipici: O servitoare care ascunde sub aparenta cea mai prozaica si practica o doza neasteptata de sentimentalism naiv. O bolnava de cancer cu parul cazut la chimioterapie, care descopera ca totusi pentru ea viata nu s-a sfarsit.<br />
<br />
Un triunghi amoros de batranei pensionari, adevarate jucarii stricate: Fiona, bolnava de Alzheimer, a uitat complet deceniile de casnicie fericita cu sotul ei, memoria ei pastrand doar tineretea, cu prima dragoste pe care o retraieste la azil, unde l-a regasit pe obiectul iubirii ei, rablagit si el, in scaunul cu rotile. Iar sotul - pentru ea doar o cunostinta cam sacaitoare cu vizitele lui - asista neputincios la fericirea lor, apoi la disperarea ei cand iubitul ii e luat de la azil de sotia sa. Asta a fost printre preferatele mele.<br />
<br />
Alta povestire care mi-a placut in special urmareste relatia fluctuanta dintre o nepoata si matusa ei: mai intai adolescenta de la tara si matusa de la oras care o serveste cu prima tigara, in fatza parintilor intimidati de dezinvoltura rudei lor, aducand cu ea o briza de libertate si emancipare din locul unde fata ar vrea sa ajunga; apoi tanara studenta in acel oras si matusa semidocta, trecuta, cu apartamentul imbacsit de mobile vechi amintidu-i fetei de acasa, de ceea ce vrea sa lase in urma.<br />
<br />
Am primit-o ca ebook gratuit la una din <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/oferte-speciale">promotiile librariei Elefant</a> - btw, azi (28.08) ofera un <a href="http://cartibunegratis.blogspot.ro/2014/08/ebook-gratis-elefant-arhivele-de-la.html">ebook de Octavian Soviany</a> - si <a href="http://tabletamea.blogspot.com/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">am citit-o pe (vechea) tableta</a>.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-32265007968855316422014-05-23T23:48:00.000+03:002014-05-23T23:48:14.287+03:00Florin Irimia - O fereastra intunecata<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/53/201453/o-fereastra-intunecata_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/53/201453/o-fereastra-intunecata_1_produs.jpg" height="320" width="211" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D599104"><b><i>Florin Irimia, "O fereastra intunecata", Polirom, 2012</i></b></a><br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fo-fereastra-intunecata-201453.html"><b>ebook</b> 15 lei ( <i>azi</i> 10.5)</a> / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D599104"><b>tiparita</b> 23 lei</a><br />
<br />
Inca o distopie romaneasca, tot din 2012. Sunt doua planuri: viitorul apropiat intr-o Romanie postapocaliptica, daramata de un cutremur si bantuita de oameni si caini zombificati si respectiv trecutul, anii '30 si '40, vazuti prin ochii unui cuplu de evrei (inclusiv pogromurile, cel de la Bucuresti, din timpul rebeliunii legionare, si cel de la Iasi, cu tot cu "trenul mortii").<br />
<br />
Uneori ai impresia ca vezi un film croit cu Oscarul in minte, abordand teme majore - chiar pe cea mai sigura, Holocaustul. Alteori - de cele mai multe ori - parca vezi un film de serie B, cu mult sange, creier strivit si multe, inutil de multe violuri: ba profesori pedofili, ba violuri in grup... si in trecutul interbelic, si in viitorul distopic femeilor le e rezervata aceeasi soarta. Repetat. Si femeile sunt victime innascute, simplute si credule - cea din viitor se si cheama Semplista. Exceptie Ester, femeie fatala dominatoare, manipulatoare. Dar si barbatii sunt victime, uneori o patesc mai rau, au parte de taierea limbii sau a "bijuteriilor", jupuire sau creierii zdrobiti... Cum ziceam, sex si violenta, deseori sex ca violenta.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-15333202179578924382014-04-24T12:42:00.000+03:002014-04-24T12:45:52.529+03:00Thomas Morus - Utopia<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Utopia.jpg/300px-Utopia.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Utopia.jpg/300px-Utopia.jpg" height="320" width="213" /></a></div>
<div>
<b>Thomas Morus, <i>„Utopia”</i>, Editura Best Publishing Romania, 2001</b></div>
<div>
Eu am citit-o tipărită, în română, dar este <a href="http://www.gutenberg.org/ebooks/2130">ebook gratuit in engleză</a>.</div>
<div>
<br /></div>
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_More"><b>Thomas More</b></a> - în latină <b><i>Morus</i></b> - a trăit între 1478 – 1535 (contemporan cu <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare">Ștefan cel Mare</a>!) si a sfârșit cu capul tăiat (și pus în țeapă!) de regele său, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Henry_VIII_of_England">Henric al VIII-lea</a>, lucru nu tocmai surprinzător la un umanist atât de original în gândire și înaintea timpului său. Mai surprinzător mi se pare că a fost declarat sfânt (martir) de biserica catolică - cred că papa care a decis asta nu a citit Utopia ! (sau era el însuși un original disimulat). Poate dacă nu era martirizat pt că n-a susținut făcătura religioasă a libidinosului său rege, ar fi avut șanse nu chiar neglijabile să fie ars pe rug de inchiziție, ca <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Giordano_Bruno">Giordano Bruno</a>, pentru ideile deloc catolice din Utopia. Căci în lumea lui ideală religiile sunt diverse și se tolerează reciproc, preoții sunt căsătoriți, există și preotese femei (bătrâne), divorțurile sunt permise, chiar dacă cu dificultate, sinuciderile încurajate (și chiar asistate) în caz de boală incurabilă, propovăduirea oricărei religii e permisă, dar doar cu argumente civilizate, fără presiuni și amenințări și un proaspăt convertit creștin este pedepsit cu exilul, când începe să-i numească pe conaționalii săi păgâni idolatri și să-i amenințe cu iadul !<br />
<br />
Este o utopie comunistă, în care proprietatea privată, văzută ca sursa tuturor relelor, a fost complet abolită și se aplica regula „de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi”. Oamenii muncesc doar 6 ore pe zi, dar este destul din toate pentru toți, căci se produc doar lucruri realmente necesare. Toți iau masa în comun, în cantine. Toți poartă aceleași haine, cu același croi și aceeași culoare, cea naturală a firelor. Pietre prețioase folosesc doar la jucăriile și podoabele copiilor, aur doar la oalele de noapte și la lanțurile și însemnele sclavilor. Căci în societatea aia perfectă există sclavi: unii sunt condamnați de drept comun, alții străini care preferă sa fie sclavi în Utopia decât muritori de foame acasă. Ei fac muncile cele mai grele sau mai ales murdare.<br />
<br />
Nu e o societate chiar așa egalitară de fapt, în ciuda aparențelor. Nevestele se supun bărbaților, fiii părinților, în general tinerii bătrânilor și toți celui mai bătrân membru al familiei extinse. Bărbații au dreptul să-și pedepsească soțiile, precum și părinții copiii. Fetele se pot mărita doar de la 18 ani, băieții doar de la 22 de ani, iar cine nu rezistă până atunci și cade în păcat înainte de căsătorie e aspru pedepsit. Înainte de căsătorie, viitorul mire o examinează goală pe viitoarea mireasă și reciproc și ambii se pot răzgândi dacă descoperă defecte ascunse de haine. Adulterul se pedepsește cu sclavia. Cei care au prea mulți copii mai dau din ei celor care n-au...<br />
<br />
Și tot așa... Thomas Morus te surprinde, rând pe rând, uneori în același paragraf sau chiar în aceeași frază, când prin idei luminate, inteligente, umanitare, când prin idei aberante, uneori nepractice, alteori dure până la inuman...a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-27680942815042876642014-02-22T19:23:00.000+02:002014-02-22T19:39:52.905+02:00Alte carti din 2013 - o carte intr-un paragrafDe prin draft-uri adunate, pe ici pe colo completate:<br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Fbiografii-memorii%2Fmemorii-jurnale%2Fmemoriile-unei-fete-cuminti-162167.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/67/162167/memoriile-unei-fete-cuminti_1_produs.jpg" height="200" width="125" /></a><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Fbiografii-memorii%2Fmemorii-jurnale%2Fmemoriile-unei-fete-cuminti-162167.html"><b><i>Simone de Beauvoir, "Memoriile unei fete cuminti", Humanitas, 2011</i></b></a><br />
E un copil fericit: o fata cuminte, care invata bine, care creste intr-o familie fericita, iubitoare, armonioasa, intr-un mediu intelectual stimulator dar pana la urma surprinzator de conservator. Tatal, burghez cu aspiratii artistice, dar si aristocratice, se implica in formarea ei intelectuala; mama, burgheza tipica, foarte pudica si evlavioasa, se ocupa de educatia ei morala, sufleteasca. Parintii sunt mandri de ea si ea face tot ce poate sa ii faca si mai mandri. Adera total la valorile familiei, are elanuri nationaliste in timpul primului razboi mondial - parintii spun mandri/amuzati "Simone e foarte sovina" - dar mai ales elanuri religioase, chiar mistice, gandindu-se chiar sa se calugareasca. Asta pana la adolescenta...<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Fbiografii-memorii%252Fmemorii-jurnale%252Fsurprins-de-bucurie-povestea-unei-convertiri-191103.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/78/4578/surprins-de-bucurie-povestea-unei-convertiri_1_produs.jpg" height="200" width="129" /></a></div>
<b style="font-style: italic;"><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Fbiografii-memorii%252Fmemorii-jurnale%252Fsurprins-de-bucurie-povestea-unei-convertiri-191103.html">C. S. Lewis, "Surprins de bucurie", Humanitas, 2012</a><u> </u></b>(eng<i>.</i><b style="font-style: italic;"> <a href="http://www.amazon.com/gp/product/0156870118/ref=as_li_ss_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0156870118&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20">"Surprised by Joy: The Shape of My Early Life"</a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0156870118" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" />
</b>)<br />
E o carte autobiografica in genul <i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Freligie-spiritualitate%252Fcrestinism%252Fconfesiuni-194826.html">Confesiunilor sfantului Augustin</a></i>, in care C.S. Lewis isi povesteste copilaria, adolescenta si tineretea, anii de formare intelectuala (nu numai scolile englezesti, care de altfel apar intr-o lumina foarte proasta, ci mai ales cartile care i-au hranit imaginatia si l-au format ca scriitor) si spirituala (traseul de la crestinism spre ateism, pe la 15 ani, apoi inapoi de la ateism, trecand prin teism, spre crestinism, pe la 30 de ani).<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fsoseaua-catelu-ivii-204814.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/72/202372/soseaua-catelu-42_1_produs.jpg" height="200" width="128" /></a></div>
<b><i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fsoseaua-catelu-ivii-204814.html">Alina Nedelea, "Soseaua Catelu 42", Editura ALLFA, 2012</a></i></b><br />
N-am idee cat e real si cat nu in autofictiunea asta. Cartea povesteste pe tonul cel mai colocvial lucruri uneori dintre cele mai dureroase: saracia comunista, saracia postcomunista si o familie cat se poate de disfunctionala. Mama ii povesteste fiicei cum a incercat sa o avorteze, cate si mai cate si-a facut (pe vremea lui Ceausescu). Tatal isi da fiica adolescenta afara din casa dupa moartea sotiei, ca sa se poata recasatori; acelasi tata insa, pe vremuri, urcase 7 etaje in fuga cu bateria masinii in brate, ca fetita sa poata vedea "Gala desenului animat", cand se luase curentul...<br />
<br />
<br />
<br />
<a href="http://www.amazon.com/gp/product/0763662585/ref=as_li_ss_il?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0763662585&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://ws-na.amazon-adsystem.com/widgets/q?_encoding=UTF8&ASIN=0763662585&Format=_SL160_&ID=AsinImage&MarketPlace=US&ServiceVersion=20070822&WS=1&tag=cartielectrgr-20" height="200" width="122" /></a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0763662585" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" /><b><i><a href="http://www.amazon.com/gp/product/0763676209/ref=as_li_ss_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0763676209&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20">Patrick Ness, "More than this"</a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0763676209" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" /></i></b><br />
Un baiat se ineaca, traieste agonia sufocarii si zbaterii inutile - apoi se trezeste intr-o lume stranie desprinsa parca din propriul trecut. Mai multe nu va pot spune fara <b><i>spoilere</i></b>: Cartea e un fel de<i> <a href="http://www.imdb.com/title/tt0480249/">"I am Legend"</a></i> meets <i>"Matrix"</i>. Mi-a placut partea de "I am Legend" si nu mi-ar fi displacut in principiu chestia gen Matrix, dar nu mi s-a parut ca se lega destul de bine. In special mi s-a parut aiurea ca incepe asa grav si sfarseste asa facil si neverosimil, un pusti salvand situatia de fiecare data in ultima secunda etc.<br />
<br />
<br />
<br />
<a href="http://www.amazon.com/gp/product/0743234928/ref=as_li_ss_il?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0743234928&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://ws-na.amazon-adsystem.com/widgets/q?_encoding=UTF8&ASIN=0743234928&Format=_SL160_&ID=AsinImage&MarketPlace=US&ServiceVersion=20070822&WS=1&tag=cartielectrgr-20" height="200" width="131" /></a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0743234928" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" /> <b><i><a href="http://www.amazon.com/gp/product/0743234928/ref=as_li_ss_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0743234928&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20">C. S. Lewis, "That Hideous Strength"</a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0743234928" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" /></i></b><br />
E un SF, ultima parte a unei trilogii SF astazi uitate. Prima carte era cu o calatorie pe Marte, a doua pe Venus (ambele locuite), cea de-a treia e o distopie si se petrece aici pe Pamant. Incepe interesant, promitator: un tanar si ambitios cadru universitar incearca sa patrunda in cercul care face jocurile de culise de la o fictiva universitate englezeasca si se simte onorat cand este recrutat de fundatia stiintifica N.I.C.E., care insa nu e ceea ce pare si curand se remarca prin exproprieri abuzive, amintind de evenimente care au facut valva la noi anul trecut... Apoi insa cartea o ia razna, apare Merlin reinviat (mai exact trezit dintr-un somn de veacuri) si in final iese o baie de sange. Nu o recomand. Pe langa teama de stiinta si tehnologie, vazute ca pericol potential (ca sa nu zic "lucrul dracului"), mai e si de un misoginism penibil: politia secreta e condusa de o femeie-comisar lesbiana sadica, personajul 'cel mai' pozitiv ca sa zic asa insista pe ideea ca masculinul e superior femininului si Merlin zice ca o femeie merita moartea pt ca a folosit mijloace contraceptive! Curios, <a href="http://www.lewisiana.nl/orwell/">i-a placut lui George Orwell</a>.<br />
<br />
<a href="http://www.edituravremea.ro/resize_pic/cache/172x250/fisiere/2012/11/16/ApocalipsadupaCeausescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.edituravremea.ro/resize_pic/cache/172x250/fisiere/2012/11/16/ApocalipsadupaCeausescu.jpg" height="200" width="137" /></a><a href="http://www.edituravremea.ro/apocalipsa-dup---ceau--escu"><b><i>Sergiu Somesan, "Apocalipsa dupa Ceausescu", Editura Vremea, 2012</i></b></a><br />
Nu e o carte istorica ci un roman SF. Un inginer pensionar isi descopera intamplator capacitatea de a calatori in universuri paralele si si-o foloseste ca sa caute lumi paralele unde Ceausestii sunt inca la putere, sa-i aduca in lumea noastra, cu speranta ca vor redresa situatia Romaniei in criza. Aduce chiar doi, un Ceausescu bun si intelept (daca puteti concepe asa ceva - eu nu), altul mai dur chiar decat originalul, insa mai inteligent, un fel de mix Ceausescu-Antonescu (Ion, nu Crin). Nu o recomand - daca nu sunteti pensionari nostalgici - dar daca totusi sunteti curiosi, se poate citi si <a href="http://sergiusomesan.wordpress.com/romanul-apocalipsa-dupa-ceausescu/">online pe blogul autorului</a> - eu asa am citit-o. Lui <a href="http://sergiusomesan.wordpress.com/">Sergiu Somesan</a> ii iese mai bine proza scurta (<a href="http://cartibunegratis.blogspot.ro/2013/02/sergiu-somesan-povestiri-fantastice-si.html">Povestiri fantastice si SF</a>).<br />
<br />
<br />a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-12930608125743425112013-06-17T18:03:00.000+03:002013-06-17T18:14:03.620+03:00Lorena Lupu - Dona JuanaPlin de praf si panze de paianjeni pe aici, ca n-am mai scris de la Craciun. S-au strans multe de atunci, asa ca daca vreau sa ajung cat de cat la zi trebuie sa scriu cat mai pe scurt. Incep cu cartea unei cunostinte virtuale din blogosfera:<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/78/205278/dona-juana_1_categorie.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/78/205278/dona-juana_1_categorie.jpg" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=a86888784"><b>Dona Juana</b></a> de <a href="http://lorenalupu.wordpress.com/">Lorena Lupu</a> - scriitoare, jurnalista, actrita si bloggerita. Cartea mi-a picat bine, intr-un moment in care aveam nevoie de ceva usor, relaxant, amuzant, fara mari profunzimi dar care totusi sa nu jigneasca inteligenta - astfel de carti sunt imo un bun tratament in starile moderate de rau fizic sau sufletesc. Mi-a placut mai mult decat ma asteptasem dat fiind subiectul: eroii sunt o trupa de travestiti ce canta si danseaza intr-un bar de gay si hipsteri. Travestiti male to female, afara de eroina principala, "Dona Juana", care pe scena apare travestita in barbat, insa in viata reala e o femeie atragatoare, bisexuala si cu o conceptie as zice masculina despre relatiile amoroase, cu oroarea masculina de stabilizare.<br />
<br />
Paradoxal insa - si aici ajung la partea care nu mi-a placut, cam ultima treime sau ultimul sfert din carte - eroina asta atat de usuratica in viata amoroasa are o colosala nevoie de stabilitate in viata profesionala: desi apreciata si curtata de concurenta, cand patronul o anunta ca desfiinteaza barul, in loc sa-si caute alt job face eforturi disperate sa-l salveze pe actualul, de parca era casatorita cu serviciul. Aici sunt niste situatii aberant de neverosimile: un travestit caraghios cu mentalitate de femeie sentimentala, Syssy, intalneste barbatul perfect, frumos si cu bani, cu care traieste povestea de dragoste perfecta si se hotaraste sa renunte la job si sa plece cu iubitul in Thailanda; atunci se dovedeste brusc ca patronul barului, badaran si amator de minori, il iubea in secret pe amaratul ala de Syssy (desi nu daduse niciun semn) si e atat de ranit de dezertarea lui ca de-aia se hotaraste sa inchida barul - iar "Dona Juana", disperata ca de sfarsitul lumii, insista pe langa el sa lase balta iubitul perfect si Thailanda, sa-i faca pe plac badaranului de patron, ca sa nu inchida ala barul... excuse me, what the **** ? Si mai este o faza la fel de neverosimila chiar la sfarsit de tot - sfarsit de tip <i>deus ex machina</i> - dar nu v-o spun ca ar fi spoiler.<br />
<br />
Cartea are o prefata de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Mungiu">Cristian Mungiu</a> si in loc de postfata, un interviu cu Lorena Lupu, luat de seful ei de la <i>Playboy</i>, <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Silviu_Boerescu">Dan Silviu Boerescu</a>.<br />
<br />
<b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=a86888784">Lorena Lupu, <i>Dona Juana</i>, Editura Herg Benet, 2012</a></b><br />
Pret: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253a%252f%252fwww.elefant.ro%252febooks%252ffictiune%252fliteratura-romana%252fliteratura-romana-contemporana%252fdona-juana-205278.html">22,5 lei</a> ebook si <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=a86888784">30 lei</a> tiparita (azi 25,5 lei la reducere)<br />
<br />
<a href="http://tabletamea.blogspot.ro/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">(citita pe tableta)</a>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-8787106687304158962012-11-08T20:27:00.001+02:002014-11-25T22:39:33.024+02:00Octavian Soviany - Viata lui Kostas Venetis<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=98dd15c8e" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/65/93365/viata-lui-kostas-venetis_1_produs.jpg" height="320" width="211" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=7b6830a19"><i><b>Octavian Soviany, Viata lui Kostas Venetis, </b>Cartea Romaneasca, 2011, 416 pagini </i>(tiparita</a> si <a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-romana/literatura-romana-contemporana/viata-lui-kostas-venetis-159183.html?%23utm_source=2parale">ebook</a>)<br />
<br />
"<i>De ce îl urmărim pe failibilul, chinuitul şi sordidul Kostas Venetis în aventurile lui înspăimântătoare, tandre, stângace, idioate, oribile, superflue sau revelatoare? De ce ne afundăm într-o psihologie mocirloasă şi ne pierdem în labirintul opac şi de multe ori alienant al vieţii lui?</i>" <a href="http://capricornk13.wordpress.com/2011/08/01/totusi-uman/">se intreba capricorn</a> si nici eu nu stiu ce sa raspund. O fi gustul pentru senzational, o fi atractia ametitoare a abisului... <a href="http://chestiilivresti.blogspot.ro/2010/12/multe-pacate.html">Dragos zicea ca</a> asta ar putea fi <i>"o carte în stare să tragă pe tineri din faţa calculatorului." </i>Dupa aceste si alte recomandari calduroase si dupa unele ezitari (vedeam ca e comparat cu marchizul pe care eu nu-l suport) m-am hotarat pana la urma s-o citesc.<br />
<br />
Întamplator am citit Viata lui Kostas Venetis in paralel cu <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2012/11/guy-de-maupassant-bel-ami.html">Bel Ami al lui Maupassant</a> si am avut surpriza sa constat ca romanul de acum un secol pare mult mai contemporan decat cel de acum un an. Unul are drept personaje oameni slabi, viciosi, coruptibili dar vii si credibili, celalalt ipostaze ale raului absolut. Insa nu stiu în ce măsură ii pot reprosa "Vietii lui Kostas Venetis" lipsa de adancime a personajelor si neverosimilitatea, lipsa de logica a evenimentelor sau e ca si cand as reprosa asta celor 1001 de nopti sau unui basm. Kostas Venetis insusi e un personaj consistent, multe altele insa, dintre cele cu rol esential in viata lui, au consistenta unor umbre chinezesti pe perete: mama lui (nu si tatal), parintele Makarios, beizadea Mihalache... motivatiile lor sunt neinteligibile sau contradictorii: <b>[spoilers] </b>De ce mama lui face tot posibilul sa-l ispiteasca ? De ce ii cere parintele Makarios sa se dezbrace si sa se lase pipait de Yussuf ? Ce urmareste de fapt beizadea Mihalache recrutandu-l sau trimitandu-l cu Manoil la Paris ? Lucrurile nu se leaga. Si chiar Kostas Venetis insusi, de ce se razbuna atat de crunt pe Frosa si Calomfir, cand dintre toti cei pe mana carora incapuse, aia l-au tratat cel mai cumsecade ? <b>[end spoilers]</b><br />
<br />
Octavian Soviany manuieste cu maiestrie limba, impregnandu-i o mireasma arhaica dar si miasma de putreziciune, caci totul se petrece sub semnul mizeriei materiale si morale, al sordidului, al mocirlei (si tocmai de aceea n-ar fi pornografie, <a href="http://octaviansoviany.wordpress.com/2011/06/05/un-interviu-incomod/">argumenteaza ingenios Soviany</a>). Pentru Kostas Venetis, sexul e <i>"pidosnicie"</i> si <i>"malahie"</i>, <i>"p.... femeii duhneste a gropnita"</i> si <i>"f...... din ura e mai presus de f...... din dragoste"</i>. Este convins ca este stramb din nastere si ca - asta e filozofia lui - rostul sau pe lume, lasat chiar de Dumnezeu, este raul. Gandirea lui Kostas Venetis e premoderna, eretica dar impregnata de concepte religioase, lucru firesc la un levantin a carui educatie a fost exclusiv religioasa - dar nu si cand isi traieste peste jumatate de viata, de pe la 20 de ani, in Occident.<br />
<br />
Daca romanul mi-ar fi cazut in mana pe nepregatite, fara sa stiu nimic despre el, probabil m-ar fi socat rautatea personajului; asa insa, afland dinainte ca [anti]eroul ar fi chintesenta raului, m-au surpins la el ocazionale dovezi de bunatate, de afectiune. Spune ca nu isi iubeste tatal, il dipretuiste ca e moale, totusi se lupta cu disperare sa il insanatoseasca. Poate ca totusi Kostas Venetis nu se cunoaste suficient pe sine...a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-26834946385243983502012-11-01T15:24:00.000+02:002014-11-25T22:48:43.017+02:00Guy de Maupassant - Bel-Ami<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/7/853801.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/7/853801.jpg" height="320" width="208" /></a></div>
<i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=40d53eec7"><b>Guy de Maupassant, Bel-Ami, </b>Editura Art, 2011 </a></i><br />
<br />
(Eu am citit de fapt editia de la Adevarul, care acum nu se mai gaseste, in aceeasi traducere de Garabet Ibraileanu.)<br />
<br />
eBook gratis legal in <a href="http://www.inlibroveritas.net/lire/oeuvre25276.html">franceza</a> si <a href="http://www.gutenberg.org/ebooks/33928">engleza</a><br />
<br />
Georges Duroy, alintat Bel-Ami, e un barbat irezistibil; toate femeile, de la 10 la 40 de ani, de la cocote pana la doamne din lumea buna, de la cele mai frivole pana la cele mai serioase, au slabiciune pentru el. E aratos - mustatile sale rasucite fac furori - simpatic, indraznet, stie sa le atinga coarda sentimentala dar si sa le faca sa rada, dezarmandu-le. Companion placut, jovial, descurcaret, saritor, pare tuturor baiat bun si de nadejde; se dovedeste un arivist fara prea multe scrupule. Il vedem avansand treptat in cariera de jurnalist si de <i>homme a femmes</i>, din stadiul in care mai avea bani pentru doua pranzuri fara cina sau doua cine fara pranzuri pana in stadiul in care averea de jumate de milion i se pare prea putin, cand, cu indrazneala si lasand la o parte ultimele scrupule, ar putea da o lovitura de cateva milioane.<br />
<br />
Constatam cu ocazia asta ca <i>toate-s vechi si noua toate</i>: daca mustatile lungi si rasucite nu mai sunt de mult la moda, in schimb ziarele care scriu la comanda politica si politicienii din umbra, care se folosesc de ziare ca sa-si promoveze interesele politice si de politica, ca sa se imbogateasca sunt la fel de actuali/e acum ca si atunci, in Franta secolului XIX. Interesant personaj mi s-a parut madame Forestier, care, intr-o vreme cand femeile nu puteau scrie intr-un ziar decat rubrica de moda sau mondena, face jurnalism prin procura, scriind (de fapt dictand) articolele sotului ei (si nu numai).<br />
<br />
Traducerea, apartinand scriitorului si criticului <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Garabet_Ibr%C4%83ileanu">Garabet Ibraileanu</a>, aleasa desigur pentru ca are copyright expirat, e veche si presarata cu regionalisme moldovenesti, incat a fost nevoie de note de subsol care sa explice nu aspecte ale lumii pariziene ci moldovenismele traducerii. Asa ca daca stapaniti franceza, va recomand sa <a href="http://www.inlibroveritas.net/lire/oeuvre25276.html">incercati originalul, ca e gratis</a> in forma electronica; din pacate, franceza mea nu e chiar asa buna, am inceput cartea in franceza pe tableta dar am terminat-o in romaneste (era sa zic moldoveneste) pe hartie. Exista si <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcauta.html%3Fcat%3D%26s_query%3Dbel-ami%26pn%3D1">alte editii tiparite in romana, de la 12 la 40 de lei</a>, dar nu stiu ce traduceri folosesc.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-526222363986537792012-10-17T23:37:00.000+03:002014-11-25T22:52:57.980+02:00Mircea Cartarescu - Levantul<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Flevantul-4601.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/01/4601/levantul_1_produs.jpg" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=f77544089"><i><b>Mircea Cartarescu, Levantul</b>, Editura Humanitas </i>(tiparita</a> si <a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-romana/literatura-romana-contemporana/levantul-201346.html?%23utm_source=2parale">ebook</a>)<br />
<br />
(prima editie 1990, scris pana in 1988)<br />
<br />
Nu cred ca e nevoie sa spun eu ca Levantul e o bijuterie si un <i>must read</i>, ca voi probabil l-ati citit demult, nu ca mine; pentru cazul improbabil ca exista totusi cineva care inca nu l-a citit, am sa spun totusi, foarte pe scurt, ca e o epopee postmoderna care, sub pretext ca urmareste aventurile unor eroi de inceput de secol XIX porniti sa elibereze popoarele de sub jugul turcesc - romanul Manoil, erou romantic cu suflet de poet, sora lui, frumoasa Zenaida curtezana, francezul Languedoc Brillant, admiratorul ei, ploiesteanca Zoe cea barbata si sotul ei, chir Leonidas Ampotrofagul, inventator, piratul Iaurta si Zotalis, fiul sau educat la Cambridge, plus oastea lor de <a href="http://dexonline.ro/definitie/palicar">palicari</a>, pirati si tigani - te poarta de fapt prin toata istoria poeziei romanesti, pornind de la inceputurile ei, contemporane cu timpul actiunii. E risipa de imaginatie si de (uneori discreta) eruditie, o multime de surprize in intorsaturile de situatie si de condei, bogatie de imagini, ornamente, culori si miresme orientale, dar si surprinzator de mult umor la care parca nu ma asteptam de la Cartarescu.<br />
<br />
Deci, tinere cititor, care tot auzi de Cartarescu - ba ca e iar nominalizat la Nobel, ba ca ar fi papat banii ICR-ului - si nu stii ce sa crezi despre el si de unde sa incepi, sfatul meu este sa nu incepi cu <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Forbitor-156306.html">Orbitorul</a> in ideea ca e cea mai "grea", nici cu "<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=6a92dd637">De ce ce iubim femeile</a>" in ideea ca e cea mai "usoara", ci cu carticica asta, iar apoi, la proza, cu <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fnostalgia-5369.html">Nostalgia</a>. In locul ICR-ului, pe acestea le-as fi tradus, chiar daca-i mult mai greu sa traduci poezia... Dar ma indoiesc ca i-ar spori sansele la Nobel, dat fiind ca face apologia neimplicarii politico-sociale: Manoil, care intra in scena declamand cu patos versuri patriotice si revolutionare despre poporul sau obidit, se va maturiza artistic in calatoria sa initiatica si se va distanta de toate astea - iar pe la sfarsit "Auctorele" insusi face profesiune de credinta de rezistenta prin cultura.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-70825237432693747222012-09-10T02:42:00.000+03:002013-06-03T12:02:06.183+03:00Valeriu Anania - Strainii din Kipukua<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fstrainii-din-kipukua-194620.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://static.elefant.ro/images/20/194620/strainii-din-kipukua_1_produs.jpg" width="222" /></a></div>
<i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fstrainii-din-kipukua-194620.html">Valeriu Anania, Strainii din Kipukua, Polirom, 2010</a></i><br />
<br />
Pret: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fstrainii-din-kipukua-194620.html">20 lei</a> ebook / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fliteratura-romana%252Fstrainii-din-kipukua---valeriu-anania-POL973-46-1681-7--c7510--p360986.html">45 lei</a> tiparita<br />
<br />
Strainii din Kipukua - unde <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/K%C4%ABpuka">kipukua</a> = "insula" de teren fertil inconjurat de lava - sunt zei hawaieni si alte personaje mitice care azi se ascund sub aparenta umana: vulcanica <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Pele_(deity)">Pele</a>, gingasa <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Hi%27iaka">Hiiaka</a>, seducatoarea dar si razbunatoarea femeie-soparla Kiha-Wahina etc. Pele este acum o adolescenta voluntara si cam vulgara, Hiiaka e in schimb fata buna, gratioasa si delicata, ceea ce nu o opreste sa povesteasca detaliat unui strain bizare episoade, frizand zoofilia(*), din trecutul erotic al tatalui sau surorii ei, incat naratorul e surpins sa intalneasca "imagini atat de indraznete in gura unei fete atat de tinere" - la fel si noi, cititorii, sa le gasim in cartea unui calugar si arhimandrit, viitorul mitropolit Bartolomeu al Clujului. Btw, ma intreb ce ar putea simboliza un anume personaj, matematicianul pasionat obligat prin contract sa abandoneze total matematica, caruia ii e interzis sa faca chiar si o banala adunare...<br />
<br />
Ciudata carte. E ca un vis - dar nu in sensul bun al cuvantului, ci in sensul ca are incoerenta, lipsa de logica din vis, in care cineva devine la un moment dat altcineva (eleva poloneza Diana Kowalski e de fapt bastinasa hawaiana Niaulani Namakana care e de fapt...), in care mergi sa identifici un cadavru si ti se spune ca acela e cadavrul tau s.a.m.d. Exista si pagini frumoase, in care ne sunt povestite legende hawaiene sau prima intalnire intre bastinasii hawaieni si omul alb, primit initial ca un zeu (<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Lono">Lono</a>, zeul belsugului); insa ansamblul are eterogenitatea stridenta a unei melodii remixate: la fel ca in <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2010/06/valeriu-anania-amintirile-peregrinului.html"><i>Amintirile pelerinului apter</i></a>, cele doua planuri, mitul si relitatea cotidiana, don't mix. In concluzie, daca recomand calduros <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=e42333990"><i>Memoriile lui Valeriu / Bartolomeu Anania</i></a> (<a href="http://capricornk13.wordpress.com/2012/03/06/un-roman-de-aventuri/">care i-au placut si ateei capricornk13</a>), cartea aceasta nu o recomand decat daca va intereseaza in mod deosebit Hawaii si mitologia hawaiana, dar chiar si atunci cred ca, daca stapaniti engleza, puteti gasi alte surse cu mai putin zgomot.<br />
<br />
---------------------<br />
* In fapt legende hawaiene. Astfel de episoade gasim si in mitologia greaca, ca in povestea lui <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Pasipha%C3%AB">Pasiphae</a>, mama Minotaurului, sau a <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Leda_(mythology)">Ledei</a>, mama Elenei din Troia.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-86903693222219890502012-07-31T23:50:00.003+03:002013-06-03T12:18:47.289+03:00Ana Maria Sandu - Omoara-ma!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fomoara-ma-14822.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://static.elefant.ro/images/22/14822/omoara-ma_1_produs.jpg" width="221" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fomoara-ma-14822.html">Ana Maria Sandu, Omoara-ma!, Polirom, 2011</a><br />
<br />
Pret: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fomoara-ma-160180.html">10 lei</a> ebook / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=65389a0e5">30 lei</a> tiparita<br />
<br />
Vali, un tip obisnuit, se intorcea de la o bere cu baietii, putin pilit, cand neobisnuitul apare brusc in viata lui sub forma unei fete care plange, se loveste de zid si baguie cuvinte incoerente si nelinistitoare. O ia sub aripa dintr-un amestec de mila si atractie si astfel devine confidentul unei povesti stranii.<br />
<br />
Ramona era si ea o fata obisnuita; studenta din provincie, terminase facultatea si nu stia cum sa supravietuiasca in capitala cu un salariu care nu ajungea de o chirie, asa ca oferta batranei doamne Manea de a o gazdui gratis i s-a parut colacul de salvare.<br />
<br />
Inceputul convietuirii lor parea the beginning of a beautiful friendship intre cele doua femei atat de diferite nu numai ca varsta ci si ca personalitate - cu tot avantajul tineretii, Ramona se simtea banala si stearsa pe langa distinsa doamna Manea; eleganta si tinuta ei ii impun dar mai ales povestile despre viata ei trecuta o fascineaza. Pe masura ce prietenia, intimitatea dintre ele creste, pe masura ce creste facinatia Ramonei, restul, tot cea forma viata Ramonei de pana atunci, se estompeaza, legaturile cu restul lumii - cu generatia ei, cu familia ei - se subtiaza pana se rup: dupa o cearta cu mama ei, Ramona renunta la mobil si prin asta la orice contact cu viata ei trecuta. Totul cumva firesc, de la sine, fara ca doamna Manea sa i-o fi cerut expres, pur si simplu pt ca ea nu mai simtea nevoia de nimeni altcineva, de nimic altceva.<br />
<br />
Asa ca ajunge sa-si duca viata numai in apartamentul doamnei Manea, respirand atmosfera doamnei Manea, hranindu-se cu nesecatele povesti din trecutul fabulos al doamnei Manea (care o poarta la Paris, Saint-Tropez si Lisabona), traind aventurile doamnei Manea, indragostindu-se de iubitii de altadata ai doamnei Manea... Si aici ajung la ce nu mi-a placut in primul rand: povestea gerontofilo-necrofila cu Geo, cu "cerculetele" lui si triunghiul amoros din care 2 sunt septuagenari - si lucrurile devin si mai creepy cand Geo, iubitul din tinerete al doamnei Manea, ajuns batran si decrepit, devine postum iubitul imaginar al Ramonei... Nu mi s-a parut convingatoare nici povestea pariziana din casa-acvariu - in schimb Parisul e evocat convingator, cel putin pentru cineva ca Ramona si ca mine, care n-a calcat pe acolo - si nici evolutia doamnei Manea <b>[spoiler]</b> din fiinta generoasa care ajuta dezinteresat o tanara aproape necunoscuta, bolnava si dezorientata, in fiinta malefica si posesiva de la urma <b>[end spoiler]</b> - sau Ramona ar fi un narator necreditabil ?<br />
<br />
<b>[spoiler]</b> Acum cand scriu cred ca mi-a "picat fisa" in legatura cu povestea din casa-acvariu si in general povestea pariziana: triunghiul parizian e imaginat de doamna Manea ca proiectia relatiei reale din triunghiul bucurestean, in care doamna Manea s-a pus pe sine in rolul Ramonei, pe cand Marie joaca rolul ei din realitate: Marie o primeste, generoasa, sa doarma in casa ei pe Veronica Manea, care insa se foloseste de ocazie ca sa flirteze cu iubitul Mariei, Ian(Geo). In plus, se pune pe sine in postura de a fi fascinata de batrana <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Martha_Bibescu">Martha Bibescu</a>, asa cum irl este Ramona fascinata de ea. Si nu tr. sa fie verosimila din moment ce e fictiune[-in-fictiune], din moment ce doamna Manea, dupa cum aflam in final, nu a locuit de fapt niociodata in strainatate. <b>[end spoiler]</b><br />
<br />
E o poveste bizara, disturbing, uneori neconvingatoare, insa este una dintre cartile demne de interes ale generatiei (relativ) tinere de scriitori romani afirmati in anii 2000.<br />
<br />
PS: Poate ar fi fost interesant sa vedem povestea si din cealalta perspectiva, a doamnei Manea, ca in Colectionarul lui Fowles - sa zicem intr-un jurnal descoperit dupa moartea ei - dar poate asta ar fi rispit o parte din mister...<br />
<br />a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-33658467921157456202012-05-24T21:45:00.000+03:002014-11-25T23:48:40.961+02:00Gabriela Adamesteanu - Dimineata pierduta<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/56/156156/dimineata-pierduta-top-10_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/56/156156/dimineata-pierduta-top-10_1_produs.jpg" height="320" width="188" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=1b5f9acc9"><i><b>Gabriela Adamesteanu, "Dimineata pierduta"</b>, Polirom </i>(tiparita</a> sau <a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-romana/literatura-romana-contemporana/opere-i-dimineata-pierduta-160173.html?%23utm_source=2parale">ebook</a>)<br />
<br />
(dar prima editie e din 1984)<br />
<br />
Cartea este in cea mai mare parte dialogul - punctat de monologuri interioare paralele - a doua batrane cat se poate de diferite: Vica, fosta croitoreasa si negustoreasa, mahalagioaica vorbareata, bagareata si cam vulgara, respectiv Yvonne (Ivona pentru Vica) femeie fina, distinsa apartinand lumii bune de dinainte de razboi (dar nu burgheziei sau mosierimii ci intelectualitatii - e fiica de profesor universitar).<br />
<br />
Foarte reusit, autentic, colorat e limbajul Vicai, femeie din popor fara multa scoala, "transcris" intocmai cu toate agramatismele, dezacordurile, expresiile colocviale, uneori vulgare. Vica e cea care vorbeste pe portiuni intinse - nu numai replicile sau monologurile ei dar si multe alte pasaje narate la persoana a III-a sunt privite din perspectiva ei si povestite in limbajul ei. Mi-a adus aminte de <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2009/09/ce-s-intamplat-in-vacanta-de-vara-crime.html">"Cum mi-am petrecut vacanta de vara"</a> de T.O. Bobe (carte mai recenta cu vreo 20 de ani) nu numai prin oralitatea limbajului in multe privinte asemanator in ciuda diferentei de timp, varsta si mediu dintre cei doi protagonisti, ci si prin filozofia lor de viata ca sa zic asa, care nici nu e a lor (mai ales la copilul Luca) ci absorbita din mediu, din "gura lumii", prin acele clisee frecvent repetate de genul <i>toata lumea umbla numai dupa interes</i> / <i>pe degeaba nu-ti da nimeni nici un capat de ata</i> etc. Vica ar fi putut fi bunica lui Luca. De altfel exact aceeasi conceptie de viata o are si Niki, sotul Ivonei, doar ca o exprima mai elevat (vorba bancului).<br />
<br />
Desi uneori este vocea adevarului in chestiuni pe care Yvonne ocoleste sa le spuna sau chiar sa le gandeasca, Vica nu este tocmai personajul-cliseu "omul din popor simplu dar intelept": e bagareata, in stare sa se serveasca pe furis din bucataria altora, barfitoare, inclinata sa-i judece dur pe ceilalti, dar si sa-si schimbe judecata de la un moment la altul: <i>"omu ei"</i> e <i>"lighioana batrana"</i>, <i>"ursuz, mut, rau de clanta" </i>dar mai are pentru el si cate un gand bun, ca totusi <i>"stau impreuna de patruj-noua de ani? Stau."</i> Si mai schimbatoare e parerea ei despre Ivona: de la <i>"Cumsecade biata Ivona, fata buna, o stie de-o viata"</i>, cand nu o gaseste acasa<i> </i>ajunge la <i>"prefacuta, dar si zgarcita [...] si data dracului",</i> <i>"zurlie si otravita"</i>, <i>"Cand te uiti la ea, parca-i dracu."</i> ca in final, imbunandu-se cand e tratata cu cafea, s-o considere doar <i>"bleaga de Ivona"</i>,<i>"Ca suflet rau n-ar avea"</i> dar e "<i>zurlie".</i><br />
<br />
Pe Vica "istoria mare" nu o intereseaza decat in masura in care se intersecteaza cu "istoria mica" a ei si a celor din jurul ei. Astfel, desi femeie matura pe atunci, nu-si aminteste de cedarea Basarabiei si a Ardealului de Nord, care nu au atins-o in niciun fel - la uimirea Ivonei, raspunde ca n-o interesa politica; in schimb isi aminteste bine din copilarie "tipiligu", Zeppelin-ul pe care bucurestenii il privisera fascinati pe cer, pana a dat drumul la bombe - era primul razboi mondial; si tot de atunci, cozile unde, la 11 ani, statea de cu noapte ca sa ia o paine neagra si tare pentru fratiorii de care ea avea grija, mama murindu-i de tifos iar tatal fiind pe front.<br />
<br />
In felul asta nu e prea atinsa nici de istoria (si mentalitatea) oficiala comunista, stie mai degraba istoria reala a vremurilor din perspectiva "istoriei mici" a alor ei si a familiilor cunoscute, in primul rand a familiei Ivonei. Nu e o "baba comunista", dar nici anticomunista nu e. Nu se indigneaza - atat de incercata de mica, greutatile vietii, de orice fel si de oriunde vin, i se par firesti. Nu are constiinta politica si nici simtul tragicului si povesteste lucruri grave pe tonul cel mai firesc:<br />
<br />
<i>"Si n-a stiut ele nimic, nici madam Ionaiu, nici fii-sa, ca Ioaniu murise in puscarie, numa dup-un timp, pan vara, le-a venit lor hartie. Si s-a dus ele la cimitir sa-i ingrijeasca mormantu. S-a dus sa-i faca pomenile-acolo, ce-o fi vrut sa-i faca baba, ca nu se prea omora ea cu de-alde astea. S-a dus ele la cimitir, da cum sa dea acolo de el? Ca cica era pogoane de cruci, numa morti noi [...]"</i><br />
<br />
Din rememorarile celor doua se incheaga povestea familiei Ivonei, completata prin cateva capitole narate omniscient din timpul primului razboi mondial, pe cand madam Ioaniu, mama Ivonei, este inca Sophie Mironescu, tanara si frumoasa sotie a unui distins profesor universitar inteligent si cultivat, bun si delicat, dar batran si bolnav; plictisindu-se langa sotul ei, cauta aventuri discrete, pentru ca, asa cum ii va spune mult mai tarziu Vicai:<br />
<br />
<i>"Sa tii tu minte de la mine, Vica, sa tii tu minte ca nu-i bine sa traiesti viata fara bucurie... Altfel esti tot timpul morocanos si prost dispus si-ti otravesti si sufletul tau, si-i otravesti si pe ceilalti. E bine sa-ti faci si tu placerile in viata, ca nu pierde nimeni nimic..."</i><br />
<br />
Aceasta usurateca Sophie, care isi trateaza fiica cu raceala, ba chiar cu oarecare iritare, caci micuta Yvonne seamana prea mult cu detestatul ei sot si e prea atasata de el, "nefiresc", zice ea, devine in incercarile din anii '50, stalpul familiei, singurul sprijin al lui Yvonne, parasita de barbat cu copil mic; daca pe Yvonne a cam lasat-o in seama servitoarelor si a guvernantei, cu nepotul ei, Tudor, invata sa fie mama. Cand Tudor pleaca in strainatate, lumea se sfarseste pentru ea si femeia puternica, care a trecut peste moartea sotului in inchisoare, de data asta se prabuseste sufleteste si se degradeaza rapid, devine o baba senila si decrepita; frumoasa de altadata devine o <i>"momaie [...] mica-mica si cu cocoasa-n spate si cu ochii zgaiti"</i>.<br />
<br />
Romanul e dominat de femei, figurile masculine sunt secundare si adesea negative. Niki, sotul Ivonei, asteptat de ea intreaga zi, e pur si simplu o lichea si Yvonne se straduieste din greu sa nu vada acest lucru. Titi Ialomiteanu e un personaj interesant: timid, stangaci, umil, bland si saritor fata de toata lumea, este perceput ca baiat bun si de profesor si de sotia sa; de fapt este un arivist, un ambitios care viseaza o cariera politica; timiditatea si stangacia sunt vestigii ale trecutului provincial de care se lupta sa scape, blandetea si serviabilitatea insa reprezinta strategia sa de succes, incercarea sa de a fi bine cu toata lumea, de a indatora pe toti ca sa fie la randul lui sprijinit de ei. Singura figura luminoasa e profesorul Mironescu si singura relatie umana calda, sincera si reciproca, fara umbre, e intre el si mica Yvonne.<br />
<br />
Nu imi pot imagina cum a fost posibil sa apara cartea asta in 1984. O recomand in special celor interesati de trecut - dar chiar si cei care nu au un interes special pentru asta ar putea savura o carte buna, scrisa de o buna cunoscatoare a oamenilor.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-86542122380716581632012-05-19T15:37:00.000+03:002014-11-25T23:57:22.684+02:00Sofi Oksanen - Purificare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-contemporana%2Fpurificare-172538.html" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.elefant.ro/res/img/ebook-pictures/Purificare.jpg" height="320" width="207" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=d7f4da42f"><i><b>Sofi Oksanen, "Purificare"</b>, Polirom, 2012</i> (tiparita</a> sau <a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-contemporana/purificare-172538.html?%23utm_source=2parale">ebook</a>)<br />
<br />
Intr-un sat depopulat din Estonia ex-sovietica, intr-o casa batraneasca plina de borcane de gem si muraturi si de plante puse la uscat pe ziare, o batrana traieste singura, asteptand vizitele fiicei ei din strainatate, enervandu-se pe mustele care ii intra in bucatarie si pe baietii care ii dau cu pietre in geam. Se trezeste insa cu o vizita neasteptata: gaseste in gradina o fata necunoscuta, bine imbracata dar murdara, batuta si foarte speriata, spunand intr-o estoniana cu accent rusesc dar cu parfum arhaic o poveste incropita, contradictorie, evident neadevarata. Povestea e neadevarata, dar spaima e reala, coplesitoare - si aici batrana Aliide nu se poate insela, ca a trait-o candva si ea.<br />
<br />
Batrana nu prea stie ce sa se faca cu fata asta: ar vrea sa scape de ea, totusi n-o lasa sufletul sa o alunge. O tot tatoneaza, o suspecteaza, oscileaza, face gesturi generoase, ocrotitoare, dar si unele de o rautate meschina revoltatoare (faza cu carnatul m-a ingretosat). Caci Aliide nu e bunicuta blanda, cu suflet cald, din reclamele la uleiul Bunica. Batrana care azi fierbe bulionul si leaga borcanele de dulceata a trecut prin multe si a fost in stare de multe in situatiile limita in care a pus-o viata, traversand o epoca foarte framantata: al doilea razboi mondial si instaurarea comunismului.<br />
<br />
In paralel cu tatonarile dintre cele doua femei atat de diferite dar care au mult mai mai multe in comun decat s-ar crede, aflam povestile lor prin incursiuni in trecut - in trecutul recent al tinerei Zara, <b>[spoiler]</b> care abia scapase din mainile unor proxeneti rusi <b>[end spoiler]</b>, dar si in trecutul indepartat, incepand chiar dinainte de razboi, cand adolescenta Aliide se indragosteste de Hans, care insa ajunge sotul surorii ei mai mari, Ingel. In povestea Aliidei se impletesc strans doua fire: "istoria mica" a iubirii ei neimpartasite si nevindecabile pentru Hans si "istoria mare" care, facand din Hans un proscris cautat de autoritatile sovietice, o face si pe ea sa intre in vizorul lor. <b>[spoiler]</b> Pana la urma este povestea unei auto-"reeducari", in care victima disperata gaseste o singura cale de a iesi din situatia de victima: pactizarea cu opresorii. <b>[end spoiler]</b><br />
<br />
<a href="http://books.rainbowchild.ro/2012/04/22/purificare/">O recenzie mai lamuritoare, dar cu usoare spoilere, gasiti la Ionuca.</a> Cum bine zice ea acolo, e o carte puternica; as recomanda-o, dar nu oricui, ca si pentru mine a fost in unele locuri aproape de limita suportabilitatii.<br />
<br />
Autoarea, Sofi Oksanen, e relativ tanara - nascuta in '77, deci cam din generatia noastra - si e uimitor ca a ajuns atat de cunoscuta peste hotare o scriitoare finlandeza atat de tanara (e si pe jumate estoniana dupa mama).a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-37787766718293878012012-05-14T16:26:00.000+03:002014-11-26T00:04:18.284+02:00Marta Petreu - Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu - Mihail Sebastian<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/41/160841/diavolul-si-ucenicul-sau-nae-ionescu---mihail-sebastian_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/41/160841/diavolul-si-ucenicul-sau-nae-ionescu---mihail-sebastian_1_produs.jpg" height="320" width="206" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=c1ff22c0e"><i><b>Marta Petreu, "Diavolul si ucenicul sau: Nae Ionescu - Mihail Sebastian"</b>, Polirom, 2010</i> (tiparita</a> sau <a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/carti-de-specialitate/stiinte-umaniste/filosofie/diavolul-si-ucenicul-sau-nae-ionescu-mihail-sebastian-160841.html?%23utm_source=2parale">ebook</a>)</div>
<br />
Desi Nae Ionescu apare primul in titlu, cartea e despre Mihail Sebastian, accentul cazand pe relatia lui cu Nae Ionescu si pe perioada in care Sebastian a lucrat la Cuvantul, ziarul acestuia. E probabil cea mai nedreapta biografie a unui scriitor citita de mine.<br />
<br />
Cartea e extrem de subiectiva. Nae Ionescu e, inca din titlu, Diavolul, iar Mihail Sebastian e <i>"vrajit, adica sedus si indragostit"</i> de acest personaj si <i>"simtea nu numai bucuria indragostita de a-i fi in preajma, ci si placerea masochista de a i se supune"</i> caci<i> "iubirea lor [e] lesne incadrabila in relatiile de natura sadomasochista".</i> "De doua mii de ani" este un <i>"discurs indragostit"</i>, mai mult,<i> "Declaratie de iubire, romanul este si o declaratie clara de vasalitate". </i><br />
<br />
Si Mihail Sebastian nu e doar un criptohomosexual(<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3320246637187257697#nota">*</a>) masochist care se complace in postura de <i>"sluga</i>" ci si un <i>"extremist moderat de dreapta"</i> (oximoronul apartine Martei Petreu). Cartea se bazeaza pe multa documentare, dar si pe multa interpretare a surselor documentare - interpretare de foarte multe ori fortata, hazardata, in special in perioada legionara a Cuvantului.<br />
<br />
Sunt si lucruri care stau in picioare, cel mai surprinzator fiind o bizara simpatie a lui Mihail Sebastian pentru... Mussolini ! Nu cred totusi ca e suficienta ca sa faca din el un extremist de dreapta, cata vreme in aceeasi perioada manifesta o constanta aversiune fata de Hitler si o surprinzatoare ingaduinta fata de URSS. Reala e si neincrederea lui Mihail Sebastian in democratia interbelica romaneasca si convingerea ca ar fi nevoie de o revolutie.<br />
<br />
Mai departe insa incep speculatiile, interpretarile fortate, nefondate. Faptul ca un articol (apolitic) al lui Sebastian apare pe aceeasi pagina de ziar cu 2 citate din Carol al II-lea o face pe Marta Petreu sa spuna ca Nae Ionescu i-a facut lui Sebastian onoarea de a fi <i>"coleg de pagina cu regele"</i> ! (Ea n-o fi fost niciodata "colega de pagina" cu Ceausescu ?) Dar cel mai fortat sunt interpretate articolele lui Sebastian din timpul perioadei cand Cuvantul s-a apropiat de legionari (o luna si ceva - pana la suspendarea ziarului de catre autoritati). Marta Petreu incearca in permanenta sa gaseasca in ele similitudini cu articolele si ideile prolegionare ale lui Nae Ionescu si le vede chiar si in articolele care de fapt exprima (discret) pozitia opusa ("Cei care nu voteaza", "Omul cu revolverul" etc.). Ca una spune Mihail Sebastian si alta spune Marta Petreu ca ar spune Mihail Sebastian se poate intui chiar din citatele incluse in carte si devine absolut clar daca citesti acele articole in intregime (ceea ce eu am facut).<br />
<br />
Nu o recomand, deoarce creeaza o imagine mult deformata - si deformata in rau - despre un om care nu merita asta. Daca totusi o luati, luati-o cum grano salis...<br />
<br />
<a href="http://tabletamea.blogspot.ro/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">(citita pe tableta)</a><br />
<br />
--------------------------<br />
<span id="nota">*</span> Ipoteza preluata de la nepoata scriitorului, Michele Hechter, care nu si-a cunoscut unchiul irl.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-2970164136496901572012-05-04T18:59:00.000+03:002013-06-03T19:10:16.857+03:00Radu Pavel Gheo - Noapte buna, copii!<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/26/158326/noapte-buna-copii_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://static.elefant.ro/images/26/158326/noapte-buna-copii_1_produs.jpg" width="210" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=7b86ec01e">Radu Pavel Gheo, "Noapte buna, copii!", Polirom, 2010</a></div>
<div>
<br />
Pret: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fnoapte-buna-copii-158326.html">15 lei</a> ebook / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fnoapte-buna-copii-109965.html">37 lei</a> tiparita</div>
<div>
<br />
Petrecandu-si vacantele intr-un sat de la granita cu sarbii, un grup de adolescenti banateni cresc cu fascinatia Occidentului. Pentru ei paradisul este desigur in lumea de <i>dincolo</i> - <i>dincolo</i> de granita, de unde vin toate bunatatile: dulciuri, cola, blugi, adidasi, tricouri cu inscriptii, masini bune, muzica... E un loc aproape la fel de misterios si greu accesibil ca taramul celalalt din basme - dar ei sunt dispusi sa incerce orice, sa riste oricat, sa plateasca orice pret ca sa treaca <i>dincolo</i>... Ca ulterior, deveniti adulti, sa li se para ca paradisul era atunci si acolo, in vacantele lor impreuna, la bunici, cand se jucau sau, mai tarziu, cand stateau sa asculte la radio topul muzical de la sarbi... un paradis in care nu mai exista intoarcere...</div>
<div>
<br />
Adolescentii sunt Leo, un smecheras din Timisoara, liderul grupului si autorul planului, impunand celorlalti prin indrazneala si lipsa de scrupule, Paul, care scrie povestiri SF si se viseaza scriitor, Marius, pe care la inceputul cartii il vedem intorcandu-se dupa 10 ani in tara la volanul unui Chevrolet Corvette, intruchipare a visului american, si Cristina, fata cuminte, tinuta din scrut de parinti. Toti trei baietii sunt mai mult sau mai putin indragostiti de ea, mai mult sau mai putin in secret, dar cum "fetele cuminti prefera baietii rai", Cristina il alege pe Leo.<br />
<br /></div>
<div>
Daca cineva va dori sa reconstituie candva, in viitor, istoria vietii private din Romania ante- si post-revolutionara, din anii '80 pana in anului 2000, cred ca va gasi in cartea lui Radu Pavel Gheo material valoros. Se vede ca Gheo cunoaste bine Romania profunda. Avem satul romanesc in doua variante: banatean si moldovean, din anii '80 si respectiv din anul 2000, Iasul cu lumea lui culturala, in plus avem si America vazuta prin ochii emigrantului roman in curs de acomodare - scriitorul a trait el insusi experienta asta, iar dupa ce s-a reintors in tara a publicat o carte de nonfictiva despre experienta sa americana: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Fbiografii-memorii%2Feseistica-corespondenta%2Fadio-adio-patria-mea-cu-i-din-i-cu-a-din-a-editia-a-ii-a-187649.html">"Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a"</a>. </div>
<div>
<br />
Minusuri:<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbnlQrhzMiajosZWPr4NCYXlBHIDAMaLW-Whp6B5ieLk1sLkco5LpQypQbole2iUo5-2yValTgTQAz9xTUb7CxRpPK2P5HgjycpLOL8nkRhH2Z3JU6gQaMKUpgtVd75vje-_gfIFTm4XI/s1600/capture_336.png" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbnlQrhzMiajosZWPr4NCYXlBHIDAMaLW-Whp6B5ieLk1sLkco5LpQypQbole2iUo5-2yValTgTQAz9xTUb7CxRpPK2P5HgjycpLOL8nkRhH2Z3JU6gQaMKUpgtVd75vje-_gfIFTm4XI/s320/capture_336.png" width="187" /></a>- Prea multe p... - cred ca sunt mai multe decat in povestea cu acel nume a lui Creanga (cu care are doua personaje comune). Ok, asa vorbesc adolescentii si nu rareori si adultii, totusi cred ca impresia de realism se putea obtine si cu mai putine.<br />
- Partea... hm... supranaturala. Bine, mi-a placut mult in primele pagini ale cartii (pe care le puteti descarca de <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fnoapte-buna-copii-158326.html">aici</a>), cand se insinueaza f. discret, abia ghicit, in cel mai lumesc context posibil: un popa in campanie electorala. A inceput sa-mi displaca in partea cu Lisaveta. Ea ca personaj e ok: o tiganca de treaba dar care nu mai recunoaste ca e tiganca - am cunoscut si eu una irl - insa acea interventie <b>[spoiler]</b> divina <b>[end spoiler]</b> mi-a contrariat simtul dreptatii. Iar partea cu partida de carti mi s-a parut total aiurea.<br />
- Apropo de contrariat simtul dreptatii: unul dintre personaje, profesor de liceu si scriitor talentat dar nepublicat, se culca cu o eleva (contextul amintind de mediatizatul caz al profesorului de sport) dar peste asta cartea trece usor, pomenind episodul doar in treacat; profesorul-scriitor semneaza "pactul cu diavolul", decade moral si literar, abia cand intra intr-o gasca culturala de pe langa o revista din Iasi !<br />
- De ce trebuie sa moara atatea personaje ? <b>[spoiler major]</b> Inteleg ca moartea Cristinei era necesara in constructia cartii, dar mortile lui Marius si Leo mi s-au parut gratuite. Nu ca as fi vrut happy end. Dar Marius s-ar fi putut intoarce la viata lui goala de sens de "dincolo" iar Leo, care reapare la sfarsit doar ca sa moara in cateva pagini, putea lipsi sau, daca Gheo simtea nevoia sa-l "pedepseasca", ar fi putut esua intr-o inchisoare americana sa zicem - si nu cred ca romanul ar fi pierdut ceva. <b>[end spoiler]</b><br />
<br />
Dar una peste alta iese cu plus si o recomand celor ce au acum 30-40 de ani si un strop de nostalgie.</div>
<div>
<br />
Fragmente: <a href="http://www.tiuk.reea.net/index.php?option=com_content&view=article&id=783">aici</a>, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/noapte-buna-copii!-3767/arunca_o_privire_fragmente_1.html">aici</a>, <a href="http://www.psychologies.ro/Cultura/Carte/Noapte-buna-copii-Fragment-din-carte.html?a=5499/1358354">aici</a> si <a href="http://www.suplimentuldecultura.ro/index/continutArticolNrIdent/Avanpremiera/5757">aici</a>.<br />
<br />
PS: <a href="http://www.gheoland.ro/">Scriitorul Radu Pavel Gheo este si blogger</a>.<br />
<br />
<a href="http://tabletamea.blogspot.ro/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">(citita pe tableta)</a></div>
a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-10454808272594913912012-04-06T11:57:00.000+03:002013-06-05T17:10:23.613+03:00Dinu Pillat - Asteptand ceasul de apoi<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/13/70913/asteptand-ceasul-de-apoi_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://static.elefant.ro/images/13/70913/asteptand-ceasul-de-apoi_1_produs.jpg" width="197" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fasteptand-ceasul-de-apoi-70913.html">Dinu Pillat, Asteptand ceasul de apoi, Humanitas, 2010</a></div>
<div>
<br />
Pret: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-contemporana%2Fasteptand-ceasul-de-apoi-157974.html">20 lei</a> ebook / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fasteptand-ceasul-de-apoi-70913.html">35 lei</a> tiparita<br />
<br /></div>
<div>
Cartea asta a avut probabil cel mai ciudat destin al unei carti din literatura romana. A fost "arestata" timp de peste jumatate de veac: confiscata in 1959 de securitate, care i-a bagat nu numai autorul ci si primii cititori la inchisoare, a fost descoperita in arhiva securitatii si publicata abia in 2010.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Securitatea a considerat-o propaganda legionara. Pentru noi cei de azi este clar ca nu e asa ceva: in scena (inspirata de Mihail Sebsatian) a alungarii brutale a studentilor evrei de la curs, e limpede ca autorul simpatizeaza cu victimele. Pe atunci insa, in 1959 intr-o lume mult mai insensibila la nuante, simplul fapt ca autorul descrie cativa legionari ca oameni, nu ca demoni, e suficient pt eticheta de "propaganda legionara". Nu prea cred ca autorul a incercat sa reabiliteze miscarea legionara dar poate ca a vrut sa isi reabiliteze generatia, din care atatia au cazut in ispita extremismului; poate ca a vrut sa inteleaga si sa ne ajute sa intelegem cum a fost posibil ca oameni care nu erau fundamental rai sa ajunga sa adere la o miscare care avea ca metoda de lupta asasinatul.<br />
<br />
Elevul Stefanuca, un adolescent care acum cativa ani se juca cu sora lui de-a indienii si cu colegii de clasa de-a muschetarii, cauta aventura, pe care colegul sau Nicoara, fostul "Athos" din copilarie, i-o propune sub forma "fratiei de cruce" legionare. Fratele sau, studentul Lucian, un intelectual rafinat cu inclinatii gay, cu toata repulsia fata de violenta, nu vrea sa rateze prilejul de a deveni ganditorul, ideologul generatiei sale. Vasea, student basarabean sarac, infometat, cu tendinte anarhiste, vrea sa darame din temelii societatea care il marginalizeaza si pe care o uraste. Victor, tanar insurat si cu copil, inghesuit cu familia intr-o singura camera, are nevoie de un ideal sau poate mai degraba de o iesire din monotonia vietii de familist, mizere si pline de griji; <b>[spoiler]</b> pana la urma iese de tot, pleaca la manastire! <b>[end spoiler]</b> Toti acestia vor sa schimbe lumea si/sau sa se dedice unui ideal. Exceptia e Lica, care vrea doar sa parvina prin politica; el e, evident, personajul negativ; autorul subliniaza cam mult originea lui joasa (care nu e chiar asa joasa de fapt - tatal lui e functionar); are, la fel ca Julien Sorel, un portret al lui Napoleon, dar asemanarile se opresc aici, Lica e grosolan si fara niciun fel de principii - dovada si faptul ca <b>[spoiler]</b> devine informatorul Sigurantei. <b>[end spoiler] </b><br />
<br />
E semnificativ faptul ca autorul ni-l arata pe tocmai pe Lica incantat de violentele antisemite de la curs: "<i>Ce triumf sa-l scoti pe Rosner in pumni, in vazul salii intregi! Pe el, estetul ultradecadent, care ii dispretuia ca retrograzi si obscurantisti... Mama lor de jidani!</i>" in timp ce delicatul Lucian, candva prieten cu "estetul ultradecadent", cu care asculta muzica si schimba carti, asista la intreaga scena cu indignare tacuta, neputincioasa, caci ii lipseste curajul sa-si infrunte "camarazii" si ideologia la care aderase; abia dupa indrazneste sa-l ia la intrebari pe Victor - pe care il stia fire sensibila, pasionat de poezie, in special de a lui Blaga - care insa ii raspunde ca <i>"Palmele mele au implinit o functiune istorica"</i> si <i>"este o necesitate ca evreii sa sufere mereu"</i> - ultima idee provenind, desigur, de la "profesorul de metafizica" aka profesorul de logica Nae Ionescu.<br />
<br />
<a href="http://tabletamea.blogspot.ro/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">(citita pe tableta)</a></div>
a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-52060815032290070562012-03-29T23:33:00.000+03:002013-06-05T17:26:40.071+03:00Lucian Dan Teodorovici - Matei Brunul<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/67/159167/matei-brunul_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://static.elefant.ro/images/67/159167/matei-brunul_1_produs.jpg" width="207" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fmatei-brunul-159207.html">Lucian Dan Teodorovici, <i>Matei Brunul</i>, Editura Polirom, 2011</a><br />
<br />
Pret: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fmatei-brunul-159167.html">17 lei</a> ebook / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Fcarti%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fmatei-brunul-159207.html">35 lei</a> tiparita<br />
<br />
De mult mi-am propus sa o citesc, de cand am auzit ca e cu <a href="http://bughimamborag.wordpress.com/tag/detinuti-politici/">detinuti politici din perioada comunista - subiect care poate ati observat ca ma intereseaza</a> - ca documentarea scriitorului e foarte serioasa insa tratarea temei e originala, atipica:<br />
<br />
Matei Brunul e un detinut politic amnezic. Total inocent si neajutorat ca un copil, nu mai stie nimic din ce a fost cu tara si cu el insusi dupa adolescenta si crede tot ce i se spune, adevarul oficial devenind adevarul lui. Prelucrarea lui ideologica e sarcina tovarasului Bojin, pe care Brunul il percepe drept prieten.<br />
<br />
Chiar si inainte de accident, Matei Bruno (pe atunci) e destul de inocent - inocent nu numai din punctul nostru de vedere de azi, dar nevinovat chiar fata de regim, de fapt: artist apolitic, prea absorbit de pasiunea sa pentru marionete ca sa se intereseze de ce se intampla in jur, se trezeste prins intre rotitele sistemului din intamplare, datorita unor vagi tangente cu familia Patrascanu (n-am idee de ce a ales Teodorovici sa lege astfel "istoria mica" fictiva de "istoria mare" reala).<br />
<br />
Tovarasul Bojin, "papusarul" lui, e inrudit cu <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2009/09/romanii-scriu-bine-uneori-pe-urmele.html">colonelul securist Vasile Chirita al lui Razvan Radulescu</a>. Ca si acela, ne e prezentat si in latura sa umana, privata; ca si acela, pana atunci instrument docil, incepe sa aiba indoieli - caci incepe sa se ataseze emotional de "obiectiv". Le va rezolva insa altfel decat personajul lui Radulescu...<br />
<br />
Celalalt pol al noii vieti a lui Matei Brunul e prietena sa, Eliza. E un personaj inconjurat de mister, singurul pe care autorul nu ni-l face transparent (ca narator omniscient), ale carui ganduri si motivatii nu ni le spune; singura pe care ne lasa sa o descoperim treptat, odata cu Brunul insusi.<br />
<br />
Planurile alterneaza permanent: prezentul anului 1959, in care Matei Brunul se straduieste sa se adapteze, dar si sa se regaseasca, cu trecutul cel uitat, povestea vietii lui Matei Bruno, in special a anchetei si inchisorilor lui.<br />
<br />
Pregatindu-ma sa scriu despre Matei Brunul, am aruncat un ochi pe <a href="http://www.teodorovici.ro/">blogul autorului</a> si am dat acolo peste <a href="http://www.teodorovici.ro/2012/01/25/o-observatie/#">o observatie</a> surprinzatoare: lui Lucian Dan Teodorovici i se pare ca, intre cei care au scris despre cartea sa, 80-90% dintre cei care au citit-o ca ebook au apreciat-o moderat, in schimb 80-90% dintre cei care au citit-o pe hartie au scris depre ea cu entuziasm. Recenzia mea ii va intari probabil aceasta convingere, caci am citit-o ca ebook <a href="http://tabletamea.blogspot.com/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">pe noua mea tableta</a> si am apreciat-o moderat - adica favorabil, dar cu unele rezerve. Si totusi n-as crede ca mediul e de vina, mai ales ca pe acelasi suport am citit si mi-au placut mai mult <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Fnoapte-buna-copii-158326.html">"Noapte buna, copii!"</a> de <a href="http://www.gheoland.ro/">Radu Pavel Gheo</a> si <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%3A%2F%2Fwww.elefant.ro%2Febooks%2Ffictiune%2Fliteratura-romana%2Fliteratura-romana-contemporana%2Facasa-pe-campia-armaghedonului-159288.html">"Acasa, pe Campia Armaghedonului"</a> de Marta Petreu (sper sa scriu si depsre ele).<br />
<br />
Plusuri si minusuri:<br />
<br />
- Straduindu-se atat sa-l umanizeze pe tovarasul Bojin - asta imo i-a reusit, e la plusuri - LDT a neglijat sa-l umanizeze suficient tocmai pe eroul principal, Matei Brunul. Ok, dupa accident nu mai ramane mare lucru din personalitatea lui, raman sa il individualizeze doar sechelele, ciudatenia cu Vasilache; ok, acum omul si-a pierdut identitatea, dar care identitate, cum era el inainte ? Prea putin stim, dincolo de adolescenta unde se opresc ultimele amintiri ale Brunului. Peste toata perioada de la plecarea in Italia fascista pana la arestarea in Romania comunista, autorul trece pe fast forward (ganditi-va ce materie interesanta de roman era acolo: Italia, fascism, razboi... plus studentie la actorie apoi viata in trupa de marionetisti). Tovarasul Bojin nu e numai munca lui, mai are o pasiune pentru electronice sovietice, o slabiciune pentru romantele de altadata ("Vrei sa ne-ntalnim sambata seara?") si inca o slabiciune mai greu de marturisit pentru vocile copilaresc pitigaiate, pentru el excitante, ale actritelor de la teatrul de papusi; Matei Bruno, in schimb, pare ca e numai munca lui de papusar.<br />
<br />
+ Cele doua supporting characters, Bojin si Eliza. Lui luciat i-a placut personajul Eliza si nu i-a placut Bojin, lui Micawber dimpotriva, i-a placut tov. Bojin si nu i-a placut prea vag conturata Eliza. Eu as zice ca amandoi au iesit bine (cel putin fata de personajul principal), personal si eu prefer pe Eliza, insa nu prea pot sa va spun de ce fara spoiler.<br />
<br />
- Vocea din off vorbeste prea mult - si cateodata prea didactic, ca doar nu e <a href="http://cartibunegratis.blogspot.com/2011/01/ziua-10-ciocoii-vechi-si-noi-nicolae.html">"Ciocoii vechi si noi"</a>. Despre istoria mare si istoria mica, despre adevarul oficial si cel neoficial... Personajele ne sunt prezentate de aceasta omniscienta voce din off in momentul cand intra in scena, stim de la inceput care e bun, care e rau, care ce vrea, ce hram poarta - si vocea omniscienta ne cam spune in continuare ce gandeste si ce simte fiecare... Eliza e fericita exceptie, dar de ce nu putem sa-l descoperim tot asa, odata cu Bruno, pe nea Zacornea, gardianul, de exemplu ? O buna parte din carte, in special din trecut, dar nu numai, in loc ca intamplarile sa se petreaca sub ochii nostri (ca sa zic asa) ne sunt povestite indirect de aceasta voce din off.<br />
<br />
+ Ancheta si procesul. Starile prin care trece eroul - care de fapt nu e un "erou", un luptator anticomunist, ci un om normal prins intr-o situatie total anormala pentru care e total nepregatit. Speranta, disperarea, concesiile, iarasi speranta, iarasi dezamagirea... si asteptarea...<br />
<br />
<br />
+ Scene care mi-au placut: pregatirile si drumul la Naidas cu Eliza, discutia lui Bojin cu sotia Torita (dar - pt LDT - <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Th%C3%A9odic%C3%A9e">teodiceea nu era o problema simpla nici pt Leibniz</a>, cu atat mai putin pt orice teolog) Matei Bruno furand secunde ca sa priveasca Iasiul de sus, Matei Bruno trezindu-se in spital, dupa accident, s.a.m.d.<br />
<br />
- Scene sau detalii care nu mi-au parut verosimile: cand un actor ii spune in secret lui MB ca Vasilache nu poate fi Vasilache de parca i-ar spune o chestie interzisa, cand o batrana ii ia la intrebari in parc crezand ca sunt de la securitate, cand Bojin ii spune lui MB ca superiorii lui ii cerusera sa il invite si pe MB la ziua lui etc.<br />
<br />
<br />
- Uneori autorul chiar tine sa ne arate cat de serios s-a documentat: de exemplu o nu tocmai scurta istorie a incendiilor Iasului - insirata de un arhivar - care chiar nu vad ce rost avea, cum se lega de povestea noastra (sau altundeva o multime de detalii din sport, nume, date, dar alea macar erau legate de fostul sportiv actualmente detinut Porthos).<br />
<br />
Desigur, plusurile si minusurile nu se contabilizeaza matematic. Cum ziceam, impresia e mai degraba favorabila, cartea merita citita.<br />
<br />
Alte pareri despre carte mai gasiti <a href="http://oradecluj.oradestiri.ro/papusarul-amnezic/terorism-de-cititoare-2/2011/10/28/">la luciat</a> (moderata), <a href="http://books.rainbowchild.ro/2011/09/30/matei-brunul/">la Ionuca</a> (entuziasta, desi si ea a citit-o ca ebook :P ) si <a href="http://ce-am-mai-citit.blogspot.com/2012/01/lucian-dan-teodorovici-matei-brunul.html">la Micawber</a> (tot moderat si cu spoilere mari - nu cititi daca nu ati citit cartea!); a mai laudat-o, pe scurt dar calduros, <a href="http://capricornk13.wordpress.com/2011/12/31/brunul-om-nou/">si capricornk13</a> (dintre toti cei mentionati, numai ea a citit-o pe hartie).<br />
<br />
<a href="http://tabletamea.blogspot.ro/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">(citita pe tableta)</a>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com4