tag:blogger.com,1999:blog-33202466371872576972024-03-05T18:10:43.514+02:00Raft de cartiImpresii de lectura inerent subiectivea readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.comBlogger65125tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-25057853628521859252017-03-13T23:39:00.000+02:002017-03-14T00:16:54.936+02:00A. P. Cehov - Logodnica. Schite si povestiri<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/38/669797.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/38/669797.jpg" width="208" /></a></div>
<b><i><a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D669797">A. P. Cehov, "Logodnica. Schițe și povestiri", Polirom, 2013, colecția Top 10+ </a></i></b><br />
<b><br /></b>
Unele sunt schițe rapide, crochiuri, mici scene din comedia umană; altele, mai lungi, urmăresc transformarea în timp a personajelor și situațiilor. Avem personaje din toate mediile, de la familii de moșieri în care fetele citesc, cântă la pian, dansează, sunt curtate, primesc cereri în căsătorie pe care uneori le refuză ca să plece să studieze la Moscova sau Petersburg - la familii de țărani săraci în care fetele sunt măritate abia intrate în adolescență, cu bărbați aleși de familie, mai avuți, mai trecuți, necunoscuți pentru ele și se trezesc cu copii pe când mai sunt ele însele copii ("<i>În râpă"</i>). Și treptele intermediare: industriași, medici, profesori, funcționari, negustori de la țară etc. Toate astea împreună alcătuiesc portretul Rusiei țariste pe la 1900, aflată fără să o știe în ultimii ei ani.<br />
<br />
Doi prieteni din copilărie se revăd, se îmbrățișează cu căldură, rememorează trecutul, până când unul din ei, funcționar mărunt, află că celălalt e mare consilier de stat și devine brusc umil, respectuos, spre neplăcerea vechiului prieten. O mamă, femeie de la țară, e intimidată, stingherită în fața fiului ei ajuns "preasfințit" ierarh al bisericii; nu mai îndrăznește să-i zică "tu", ci "dumneata", spre tristețea "preasfințitului", care o aude vorbind mai liber, mai în largul ei, cu subalternii lui. Un țăran e trimis în judecată că a deșurubat o piuliță de la calea ferată, ca s-o pună greutate la undiță; e nedumerit că se face caz de atâta lucru, că doar așa fac toți din sat. O fabrică unde se lucrează zi și noapte, pe schimburi, pare noaptea un adevărat infern; proprietara (moștenitoarea) ei e o tânără bolnavă, pe care atmosfera nesănătoasă a fabricii pare că o apasă.<br />
<br />
Cea mai surprinzătoare e "<i>Călugărul negru</i>". Un tânăr doctorand, cu o carieră universitară începută promițător, pleacă în vacanță la moșia unor vechi prieteni. Totul începe aparent sub cele mai bune auspicii: omul e plin de energie, entuziasm, poftă de viață; totul îl încântă: primăvara, florile, natura, primirea caldă a prietenilor. Muncește la teza de doctorat, neobosit, parcă n-ar mai avea nevoie de somn. În starea asta de surescitare și entuziasm generalizat, se îndrăgostește de fiica gazdei, pe care o știuse copil și o găsește domnișoară - și o cere în căsătorie. Chiar înainte se întâmplă ceva ce m-a surprins total la un scriitor realist ca Cehov: <b>[spoiler]</b> îi apare un călugăr care îi spune că e un ales, unul dintre oamenii de seamă ai lumii. Călugărul îi apare și alte dăți, să îl încurajeze, până când soția îl surprinde vorbind cu fotoliul gol și devine clar că am urmărit instalarea unei boli psihice - bănuiesc că e vorba de psihoza maniaco-depresivă (bipolară). Căci după ce soția îl face să se trateze, viziunile dispar, dar dispar și pofta de viață, energia, entuziasmul... devine alt om, plictisit, prost dispus, irascibil, ostil apropiaților care prin grija lor l-au transformat dintr-un nebun inspirat într-un mediocru nefericit... <b>[end spoiler]</b><br />
<br />
Cea mai bună povestire din volum mi s-a părut <i>"În râpă"</i>. O familie de negustori, bogătanii satului, își însoară feciorul tomnatec de 27 de ani, ca să fie în rând cu lumea, cu o fată aleasă de ei - îi găsesc una sărăcuță, frumușică și <i>"foarte tânără, aproape o fetița, cu sânii abia mijind, dar de cununat se putea cununa, fiindcă avea vârsta"</i>, speriată de soțul ei și de lumea în care a ajuns, noua ei familie. Foarte curând, spre bucuria ei, rămâne ca și văduvă, soțul plecându-i la oraș; dar rămăsese deja însărcinată și curând devine și mamă. Avertisment: povestirea conține unul dintre cele mai monstruoase și revoltătoare acte de cruzime citite de mine într-o carte.<br />
<br />
Apropo, librăria <i>Libris</i> are <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Flp%252Fpoliromtop10"><b>25%</b> reducere la cărțile din colecția <b>Top 10+</b></a> a editurii <i>Polirom</i>, deci și <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Flogodnica-schite-si-povestiri-a-p-cehov-POL978-973-46-3194-0--p669797.html">cartea asta</a>, si alte cărți de <b><i>Cehov</i></b> (<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Ftop-10-239-stepa-si-alte-povestiri-a-p-POL978-973-46-4355-4--p853807.html">povestiri</a> și teatru: <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fpescarusul-unchiul-vanea-a-p-cehov-POL978-973-46-5861-9--p980543.html">Pescarusul. Unchiul Vanea</a> și <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Flivada-de-visini-trei-surori-a-p-cehov-POL978-973-46-5860-2--p976018.html">Livada de visini. Trei surori</a>), dar și cărțile multor altor autori consacrați, clasici sau contemporani, pot fi cumpărate la prețuri gen 12 lei.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-85356990947348509912017-02-15T17:22:00.003+02:002017-02-15T17:22:54.413+02:00Philip Roth - The Human Stain - Pata umana <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/7B/359218.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/7B/359218.jpg" width="208" /></a></div>
<a href="http://amzn.to/2kx5nVI">Philip Roth, "<b>The Human Stain</b>"</a>
<br />
Eu am citit-o în engleză, dar e tradusă:<br />
<a href="http://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%3A//www.libris.ro/AfiseazaProdus.jsp%3Fpr_id%3D359218">Philip Roth , "<b>Pata umana</b>", Polirom</a><br />
<br />
Un bătrân profesor universitar de limbă și literatură greacă și latină, fost decan, cade victimă corectitudinii politice când întreabă dacă doi studenți care nu călcaseră deloc pe la cursuri "există sau sunt stafii?" Problema e ca "stafii" ("<i>spooks</i>") avea și sensul peiorativ de negri - si din asta cariera lui se prăbușeste: comisii, anchete, interogatorii... sub toata presiunea psihică, soția lui moare pe neașteptate, iar el demisionează și se izolează, trăind pentru un singur scop: să se răzbune scriind o carte în care să-și pună toată furia și revolta împotriva nedereptății ce i s-a făcut și a colegilor ingrați, intriganți sau lași.<br />
<br />
Asta până când în viața lui apare o schimbare care îl face să vadă totul într-o altă perspectivă, să vadă prăbusirea carierei, pierderea "respectabilității", ca un avantaj, o eliberare de răspunderi și o licență de a își trăi ultimii ani după plac: "și-a găsit jumătatea", vorba unui banc de pe Facebook, adică intră într-o relație cu o femeie care are jumatate din vârsta lui ! Care pe deasupra e și femeie de serviciu, chiar la universitatea unde lucrase ! Din nou îl paște un scandal, dar de data asta nu se lasă tulburat, nici când copiii lui, oameni maturi, îl blamează și se îndepărtează de el: prea e fericit cu ea ca să poată renunța, chiar și de dragul fiicei celei mai dragi. Alături de "Voluptas" (cum o alintă bătrânul clasicist) i se pare că și-a regăsit tinerețea (cu viagra, desigur).<br />
<br />
Abia în capitolul II aflâm - <b>atentie, spoiler ! </b>- un lucru care în același timp îl disculpă complet pe batrânul profesor Silk de suspiciunea de rasism și face ca cele întâmplate să apară nu ca o nedreptate, ci ca justitie poetică, un fel de karma: Coleman Silk era el însusi un pic negru ! Se trăgea dintr-o familie de mulatri, cu tenul atât de deschis că puteau trece drept greci sau arabi, dar care, în societatea americană a anilor '40-'50, bazată pe "<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/One-drop_rule"><i>one drop rul</i>e</a>", erau indiscutabil "<i>Negroes</i>". Tânărul, înzestratul și ambițiosul Coleman nu vrea să lase societatea să îl închidă în acea cutiuță, retezându-i șansele, așa că, în timp ce fratele lui luptă pentru <i>civil rights</i>, el o ia pe scurtătură: pentru a face carieră si a trăi o viață normală de alb, rupe legatura cu familia lui și lasă să se înțeleagă (apoi ajunge s-o spună el însusi) că ar fi evreu (sefard, presupun) - explicație a tenului lui măslinu.<br />
<b>[end spoiler]</b><br />
<br />
Cartea mi-a plăcut mai mult decât <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2014/12/philip-roth-complexul-lui-portnoy.html">Complexul lui Portnoy</a>, singura altă carte de Philip Roth citită de mine. Există si un <a href="http://www.imdb.com/title/tt0308383/">film cu Nicole Kidman si Anthony Hopkins</a> în rolurile principale, dar, ca de cele mai multe ori, cartea e mai bună ca filmul (eu am văzut filmul întâi).<br />
<br />
Găsiți cartea <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fpata-umana-philip-roth-POL973-681-242-1--p359218.html">fie la librăria <i>Libris</i></a> (unde transportul e gratis), <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Fcarti%252Ffictiune%252Fliteratura-contemporana%252Fpata-umana-250245.html">fie la librăria <i>Elefant</i></a> (unde <a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Fcarti">azi, miercuri 15 feb. au reducere <b><i>50%</i></b></a> la toate cărțile cu codul <b><i>BOOKS50</i></b>) și unde e<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-contemporana%252Fpata-umana-204022.html"> și ca ebook</a>. Iar în engleză o găsiți la Amazon, și în format hardcover și paperback și electronic pentru Kindle:<br />
<br />
<iframe frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//ws-na.amazon-adsystem.com/widgets/q?ServiceVersion=20070822&OneJS=1&Operation=GetAdHtml&MarketPlace=US&source=ss&ref=as_ss_li_til&ad_type=product_link&tracking_id=cartielectrgr-20&marketplace=amazon&region=US&placement=0618059458&asins=0618059458&linkId=0222e04522883b6205ac0ca66025b5bf&show_border=true&link_opens_in_new_window=true" style="height: 240px; width: 120px;"></iframe>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-81724840710568584112016-06-18T12:22:00.000+03:002016-06-19T14:27:05.206+03:00Jon Lee Anderson - Che Guevara: A Revolutionary Life<a href="https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/51cJwcGWBIL._SX332_BO1,204,203,200_.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" height="200" src="https://images-na.ssl-images-amazon.com/images/I/51cJwcGWBIL._SX332_BO1,204,203,200_.jpg" width="133" /></a><b><a href="http://amzn.to/28B7QDu"> Jon Lee Anderson, <i>"Che Guevara: A Revolutionary Life"</i>, Grove Press, 2010 (Revised Edition)</a></b><br />
<div>
<br />
(<a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2016/06/teaser-che-guevara-revolutionary-life.html">fragmente</a>)<br />
<br />
Am citit-o ca sa ma lamuresc cum s-a putut transforma baiatul ala bun, vesel si fara griji din <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2016/04/ernesto-che-guevara-jurnal-pe.html"><i>Jurnalul pe motocicleta</i></a> in "eroul" / "criminalul" de mai tarziu, dispus sa moara si sa omoare pentru un ideal utopic - si cat de "erou" si cat de "criminal" a fost de fapt.<br />
<br />
Che Guevara este cu siguranta unul dintre cele mai interesante personaje ale secolului XX - devine si mai interesant privit de aproape, ii descoperi laturi nebanuite. E un personaj tragic, care a facut mult rau si era sa faca si mai mult rau (intregii planete), totul <i>din dragoste, cu cele mai bune intentii</i>, convins pana in ultima clipa ca e in slujba binelui. Avea atatea calitati: inteligent si cultivat, foarte curajos, incoruptibil, dedicat trup si suflet cauzei - atata doar ca nu si-a ales bine cauza...<br />
<br />
Cartea te face sa meditezi la rolul personalitatilor in istorie: Cuba a devenit comunista din cauza argentinianului Che Guevara - el a plantat ideea comunismului in mintea lui Fidel Castro, <i>con la luz de su sonrisa</i>, vorba <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Hasta_Siempre,_Comandante">cantecului</a>. Fidel Castro nu era comunist la inceput. Fidel era un ambitios, Che un idealist; Fidel voia puterea, Che voia o lume mai buna. Fidel avea inclinatii burgheze: ii placea traiul bun, mancarea buna, femeile frumoase; Che ducea corectitudinea si dezinteresarea pana la asceza. Si totusi Che, <i>cavalerul fara teama si prihana </i>al comunismului, a avut un impact negativ mai mare. Fara Che, Fidel ar fi fost un dictator latino-american oarecare.<br />
<br />
<div>
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
***</div>
<br /></div>
<div>
A nu se crede ca aceasta carte il prezinta pe Che Guevara doar ca o suma de calitati. Chiar daca Vladimir Tismaneanu o considera "<a href="http://www.contributors.ro/cultura/cine-a-fost-ernesto-che-guevara-un-portret-analitic-pentru-victor-ponta/#comment-72118">lucrare hagiografica</a>" (oare a citit-o?). Pe de alta parte, am vazut site-uri marxiste care il considera pe Anderson un detractor care a intinat memoria lui Che Guevara. Asta pentru ca Anderson se straduieste sa fie obiectiv: scrie si de executiile ordonate de Che Guevara, si de impactul lui dezastros asupra economiei cubaneze ca ministru al industriei (era mai comunist decat Moscova, nu accepta nici putina autonomie financiara a intreprinderilor si motivare financiara a muncitorilor din tarile socialiste, credea ca economia poate functiona pe baza de motivatii morale), si de duritatea acestui simbol al rebeliunii cu subordonatii sai (pentru abateri mai serioase, pe luptatorii lui ii pedepsea cu cateva zile fara hrana, iar pe subaleternii de la minister, cu cateva luni in lagarul de munca Guanahacabibes). Desi autorul a stat cativa ani in Cuba pentru documentare, cartea e departe de a fi propaganda pro-cubaneza. Nu m-as mira sa fie interzisa in Cuba - de fapt m-as mira sa nu fie. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
Sigur, Anderson nu este total obiectiv. Un articol despre victimele lui Che Guevara reprosa cartii ca are mai multe pagini dedicate primei iubiri a lui Che decat proceselor si executiilor celor socotiti vinovati de represiunea dictatorului Batista, organizate de Che in fortareata-inchisoare La Cabaña in lunile de dupa victorie. In plus, am remarcat ca la episodul La Cabaña, Anderson citeaza doar surse din tabara lui Che, subalterni implicati si ei in tribunalele revolutionare. Au fost 55 de executii in 5-6 luni. Pentru a pune lucrurile in perspectiva, autorul spune ca tot pe-atunci Raul Castro (fratele lui Fidel si actualul conducator al Cubei) executase 70 de soldati intr-o singura zi. Au fost unele executii si in perioada luptelor din munti: informatori, dezertori, talhari, violatori - aici sursa autorului e chiar Che, care nota totul in jurnalul sau, inclusiv cum a impuscat el cu mana lui un tradator, pe unde a patruns si pe unde a iesit glontul prin teasta aceluia (in termeni anatomici, ca era medic). Si cand te gandesti ca pornise pe calea care l-a dus la astea manat de compasiune, miscat de suferinta celor saraci...<br />
<br />
In fata propriei constiinte si a vechilor prieteni uluiti de transformarea lui in <i>killing machine</i> (ca Alberto cel cu motocicleta) se justifica prin necesitate si binele viitor: daca nu-i ucizi tu, te ucid ei; da, au si ei familie, copii, dar problema se pune sa salvezi mii de copii viitori de la o viata de foame. De fapt insa a fost ca in bancul sovietic cu "nu a castigat ci i s-a furat": nu a salvat ci a condamnat mii de copii viitori la foame, lipsuri, mancare pe ratie - ratiile s-au introdus in 1962, cand era el ministru (la 7 luni dupa ce, la o conferinta internationala, se lauda cum Cuba va deveni autosuficienta in ce priveste producerea hranei si va avea crestere economica de 10% pe an), si au ramas in vigoare pana astazi. Ganditi-va la anii '80, daca i-ati prins si voi in copilarie, ganditi-va cum ar fi fost sa dureze peste 50 de ani, sa fi trait asa toata viata voastra - ca sa intelegeti ce a insemnat Che Guevara pentru Cuba.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
***</div>
<br />
Ernesto Guevara de la Serna s-a nascut intr-o familie buna argenitiniana, burghezo-mosiereasca (chiar cu origini aristocratice dinspre mama), care isi pierdea treptat averea, dar nu si pozitia sociala. Parintii (mai ales mama lui) erau oameni cultivati, mai nonconformisti pentru epoca si mediul lor, nereligiosi, cu inclinatii spre stanga (tineau cu republicanii in razboiul din Spania), dar democrati, contra dictaturii lui <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Juan_Per%C3%B3n">Peron</a>; aveau o casa dezordonata, primitoare si plina ochi de carti, raspandite pe toate mobilele.<br />
<br />
Mama lui era o femeie neobisnuita, prima din oras care purta pantaloni si conducea masina; de la aceasta femeie a mostenit se pare Che Guevara curajul lui aparte si nonconformismul, dar si astmul care l-a chinuit toata viata. Ea l-a incurajat sa-si petreaca perioadele de boala citind (ea l-a invatat sa scrie si sa citeasca si mai tarziu l-a invatat frantuzeste), dar intervalele de sanatate facand miscare, sport, excursii, fara retineri, ca si cand n-ar avea boala. Intre ei a existat mereu o relatie speciala (intretinuta si de la distanta prin scrisori, dar intrerupta brutal cand Che a disparut plecand in mare secret in expeditia din Congo, iar ea a crezut, ca mai toata lumea, ca Fidel l-a facut disparut, cum se intampla frecvent intre nr. 1 si 2 din tarile socialiste; a si murit curand, deznadajduita, iar el, devastat interior la aflarea vestii, se straduia sa n-o arate, ca un <i>comandante</i> nu-si putea ingadui sa-si planga mama; <a href="http://www.cubadebate.cu/especiales/2013/05/12/el-che-y-su-madre-la-piedra/#.V2QP69KLSW8">si-a descarcat sufletul doar pe hartie</a>.)<br />
<br />
Primul lui contact cu marxismul a fost in adolescenta, din pura curiozitate intelectuala - era un cititor vorace, care citea tot ce-i pica in mana: carti de aventuri dar si literatura serioasa, proza si poezie, psihologie si filosofie - si din fronda. Cand era mic, aruncase pocnitori pe geamul vecinilor care aveau o serata, dar dupa ce crescuse si nu mai putea face asta, ca lua el insusi parte la evenimentele din lumea buna frecventata de parintii sai, observase ca niste idei si citate bine alese din lecturile sale aveau aproape acelasi efect. Cand se discuta de religie de exemplu, se folosea de Marx, dar la fel de bine si de Nietzsche.<br />
<br />
Primul contact nu l-a convins. Pe atunci, in liceu si in studentie, nu se considera si nu era considerat comunist, nici nu il prea interesa politica, ci cartile, calatoriile si femeile (si in acest ultim domeniu, ca si la lecturi, vadea acelasi nesat si gust pentru diversitate: albe, negrese, indience). Nu avea inca o conceptie politica, dar avea o respingere spontana si instinctiva a tot ce reprezenta lumea buna a burgheziei argentiniene in care crescuse; o sfida si prin idei si prin tinuta (neglijenta dusa pana la neglijarea igienei), asteptand momentul cand se va putea rupe cu totul de ea, plecand cat mai departe, ca sa descopere alta lume, alt fel de oameni.<br />
<br />
Pana atunci, profita de vacante sa calatoreasca: ba prin Argentina pe bicicleta, ba pe ocean, angajat pe un vapor; in ultima vacanta (prelungita) a facut <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2016/04/ernesto-che-guevara-jurnal-pe.html">cunoscuta calatorie pe motocicleta</a>, apoi a terminat facultatea si imediat a plecat din tara. Prima oprire a fost in Bolivia, unde fusese revolutie si se facea reforma agrara, ceea ce intai l-a atras - raspundea ideilor lui inca vagi de reforma sociala, trezite in calatoria anterioara de contactul cu saracia si suferinta - pana a vazut un functionar din minister dand cu DDT taranii indieni veniti pentru improprietarire; dezamagit de atitudinea noii puteri revolutionare fata de popor, a plecat mai departe, din tara in tara...<br />
<br />
Pana a ajuns in alta tara in febra revolutiei: Guatemala. Aici a trait vremuri interesante: a prins <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/1954_Guatemalan_coup_d%27%C3%A9tat">interventia orchestrata de CIA</a>, care a inlocuit un presedinte ales, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Jacobo_%C3%81rbenz">Arbenz</a>, cu un dictator <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Carlos_Castillo_Armas">Castillo Armas</a>, ca sa puna capat reformei agrare si unor nationalizari care atingeau interese americane. El deja cocheta cu marxismul cand a ajuns in Guatemala, dar dupa ce a vazut avioanele tragand in civili, dupa ce s-a oferit sa lupte pentru revolutie dar a fost trimis la un spital, ca era medic, dupa ce a vazut demisia presedintelui sub presiunea SUA si represaliile care au urmat, arestarile (chiar viitoarea lui sotie, Hilda), a iesit din experienta asta complet radicalizat, plin de revolta neputincioasa impotriva americanilor si convins ca solutia la problemele Americii Latine se gaseste dincolo de cortina de fier. S-a refugiat in Mexic, unde l-a cunoscut Fidel Castro si l-a chemat cu el in Cuba la revolutie (ca-i trebuia un medic al trupei de guerila).</div>
<div>
<br />
<div style="text-align: center;">
***</div>
<br />
Debarcarea in Cuba a fost un dezastru - au fost desoperiti imediat de armata si spulberati; din cei 80 de oameni de pe vas, doar vreo duzina au supravietuit si s-au regrupat in munti (Che a incasat si el un glont in gat, dar a supravietuit, desi convins ca moare). Si totusi, acolo in munti, minuscula grupare rebela a supravietuit, a luat amploare si dupa 2 ani, in cele din urma a invins. Cum a fost posibil ? Cu ajutorul taranilor din munti, care i-au ascuns, hranit si li s-au alaturat in lupta, si al orasenilor din miscarea de la ses, mai ales studenti si tineri intelectuali, care riscandu-si viata i-au aprovizionat constant cu arme, bani si provizii. Taranii voiau pamant, orasenii voiau libertate - si la final s-au trezit ca au luptat pentru victoria comunismului ! In plus, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Fulgencio_Batista">Batista</a> era un dictator extrem de corupt, care transformase Cuba intr-un bordel si avea legaturi cu mafia americana; era detestat de mai toata lumea, asa ca nici soldatii, nici ofiterii nu erau prea dornici sa-si dea viata pentru el (mai ales ca rebelii, de regula, eliberau prizonierii dupa ce le luau armele, ba chiar pansau prizonierii raniti - si Che insusi se ingrijise de ei ca doctor).<br />
<br />
Desi fusese adus in primul rand ca medic al trupei rebele, Che prefera rolul de soldat (chiar dupa debarcare, abandoneaza un pachet medical luand in brate unul de munitii). S-a remarcat curand prin curajul lui neobisnuit, asa ca a fost facut <i>comandante</i>, incredintandu-i-se conducerea unei coloane (dupa care s-a remarcat si prin asprimea fata de soldatii sai). Era atat de curajos, pus pe fapte mari, atras de primejdie, incat Fidel a trebuit sa-i ordone in scris sa nu faca chestii sinucigase, sa nu-si riste viata fara rost. (Che in schimb infiintase in coloana lui un asa numit "pluton sinucigas" pentru misiunile cele mai periculoase, in care soldatii rebeli se inghesuiau sa intre de cate ori se facea un loc liber - "noroc" ca se facea des.)<br />
<br />
Temperamentul lui nu era facut pentru stat la birou, pentru lucrul cu cifrele (inainte de a fi ministrul industriei, fusese directorul bancii nationale - desi singura lui tangenta cu bancile a fost cand a vrut sa jefuiasca una, inainte de victorie, dar a trebuit sa renunte, ceilalti lideri ai miscarii refuzand sa colaboreze la una ca asta). Asa ca l-a convins pe Fidel sa-l trimita in secret in Congo cu o trupa de cubanezi negri, sa-i ajute pe rebelii care luptau contra neocolonialismului.<br />
<br />
Rebelii congolezi n-au fost chiar bucurosi ca le-a venit un <i><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/White_savior_narrative_in_film">white savior</a></i>. Din cate a descris-o Che, situatia de acolo era dezastruoasa. Liderii rebeli se certau intre ei si petreceau la oras pe banii tarilor prietene si pe front nu calcau cu lunile. Un ofiter, om educat, vorbind o franceza fluenta, sustinea ca gloantele nu-l pot atinge datorita <i>dawa</i> (o forma de magie congoleza). Soldatii nu stiau sa-si foloseasca armele (desi aveau arme bune din belsug, trimse de statele socialiste) si li se descarcau aiurea, riscand sa-si raneasca camarazii. In lupta, africanii au luat-o la fuga, lasandu-i sa lupte doar pe cubanezi - dupa care au pedepsit vraciul, ca nu le facuse bine <i>dawa</i>. Evident ca in conditiile astea au luat bataie, iar Che si soldatii lui au trebuit sa se retraga invinsi din Congo.<br />
<br />
Dar Che nu se putea intoarce in tara infrant (faptul ca lasase in Cuba cinci copii, cel mai mic abia nascut cand plecase, nu era suficient sa-si calce pe mandrie - uneori de sub dezinteresarea comunistului iesea la suprafata orgoliul aristocratului). Ii trebuia un nou camp de lupta. Asadar, cu o trupa de <i>guerrilleros</i> cubanezi veterani, alesi pe spranceana, a plecat in Bolivia - tara din care, spera el, va raspandi revolutia in toata America de Sud, visul lui fiind o America Latina unita si comunista.<br />
<br />
De ce a esuat in Bolivia cu metoda focarului de guerila ce reusise in Cuba ? Pentru ca in Bolivia le-a lipsit sprijinul populatiei, care i-a privit ca pe niste invadatori straini (ce erau). A reusit sa recruteze doar cativa oraseni (comunisti - dezavuati de conducerea partidului lor), dar nici macar un taran. Taranii indieni, improprietariti la revolutia boliviana (vezi mai sus), ii priveau pe strainii astia albi, barbosi si inarmati, cu teama si ostilitate, se fereau de ei cat puteau. In plus, a avut si mult ghinion. Au ramas complet izolati dupa ce li s-a stricat aparatul de transmisie, iar Tania, legatura lor cu reteaua de spionaj cubaneza, s-a dat de gol din imprudenta si a trebuit sa ramana cu ei - poate o atragea viata de guerila sau poate o atragea Che, desi cartea nu sustine teza ca ar fi fost amanti (dar Che avea o putere de atractie teribila asupra femeilor, uneori chiar asupra barbatilor, s-a trezit cu o declaratie de dragoste si de la un diplomat sovietic!) Iar dupa ce armata boliviana le-a descoperit ascunzatoarea de provizii, documente si medicamente, Che n-a mai putut sa-si tina sub control astmul si l-a coplesit boala, facand din el un invalid ce abia putea sa umble. Ce a urmat a fost o lunga agonie...<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
***</div>
Concluzia v-am spus-o deja: <i><a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2016/06/teaser-che-guevara-revolutionary-life.html">I can't help admiring him. In spite of everything</a>... </i>Cartea aceasta bogata in informatii, in unele pagini captivanta ca un roman bun, in altele plictisitoare tocmai prin multimea informatiilor care detaliau contextul dar intrerupeau povestea, n-a facut decat sa-mi intareasca concluzia cu care incheiam <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2016/04/ernesto-che-guevara-jurnal-pe.html">recenzia <i>Jurnalului pe motocicleta</i></a>:<br />
<i><br /></i>
<i>Din fire, oamenii buni fac lucruri bune, iar oamenii rai fac lucruri rele; pentru a face un om bun sa faca lucruri rele, e nevoie de o ideologie.</i><br />
<i><br /></i></div>
<br />
<iframe frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//ws-na.amazon-adsystem.com/widgets/q?ServiceVersion=20070822&OneJS=1&Operation=GetAdHtml&MarketPlace=US&source=ss&ref=as_ss_li_til&ad_type=product_link&tracking_id=cartielectrgr-20&marketplace=amazon&region=US&placement=B003OYIFZQ&asins=B003OYIFZQ&linkId=5ec3256430a9935a3370e6431cbc14c3&show_border=true&link_opens_in_new_window=true" style="height: 240px; width: 120px;"></iframe>
a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-45241917904519560272016-06-01T23:57:00.001+03:002016-06-19T12:48:08.220+03:00Teaser - Che Guevara: A Revolutionary Life - Jon Lee AndersonFragment din cartea <b><i><a href="http://amzn.to/1sqch3i">Che Guevara: A Revolutionary Life</a></i></b> de <i>Jon Lee Anderson:</i><br />
<blockquote class="tr_bq">
As Oltuski recalled, Che was away when they arrived, and they were received by one of his young bodyguards, Olo Pantoja. As an act of courtesy, Pantoja offered them some goat meat, which they noticed was already green with rot. So as not to offend, they each tried a bite, a decision Oltuski immediately regretted: overcome by nausea, he discreetly went outside and spat out his mouthful. When Che returned at midnight and settled down before the meal, Oltuski watched with horrified fascination.</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
“As he spoke,” Oltuski wrote, “he took the pieces of meat with dirty fingers. Judging from the relish with which he ate, it tasted gloriously to him. He finished eating and we went outside. ... Che handed out cigars. They were rough, no doubt made in the zone by some guajiro . I inhaled the bitter and strong smoke: I felt a warmth in my body and a light dizziness. To my side, Che smoked and coughed, a damp cough, as if he was all wet inside. He smelled bad. He stank of decomposed sweat. It was a penetrating odor and I fought it with the tobacco smoke. ... Che and Marcelo had some verbal wrangles. Among other things, they argued over the program of the 26 of July. ...</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
“When we were on our way back, Marcelo asked me: ‘What do you think?’</blockquote>
<blockquote class="tr_bq">
“‘In spite of everything, one can’t help admiring him. He knows what he wants better than we do. And he lives entirely for it.’” </blockquote>
Si asta e si impresia mea finala (nu despre carte, despre personaj): <i>I can't help admiring him</i>. Sa fie insa clar: il admir dar nu il aprob. Nu numai ca a nenorocit Cuba cu comunismul, dar nu mult a lipsit sa nenoroceasca intreaga planeta cu un razboi atomic. Si cu toate astea... <i>in spite of everything, one can’t help admiring him</i>....<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
***</div>
<br />
Inca niste citate, despre umorul lui Che Guevara, care m-a surprins in <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2016/04/ernesto-che-guevara-jurnal-pe.html">Jurnalul pe motocicleta</a> - si care l-a surprins si pe <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_N._Goodwin">Goodwin</a>, secretarul lui Kennedy, cand a avut o intrevedere cu temutul <i>guerrillero</i>.<br />
<br />
Inainte de a deveni <i>comandante Che Guevara</i>, tanarul Ernesto pare sa fi fost genul care facea haz de orice, chiar si de ce avea el mai scump:<br />
<blockquote class="tr_bq">
Writing to Celia about his infant daughter, he gave a new twist to a father’s pride.<i> “My Communist soul expands plethorically,”</i> he said. <i>“She has come out exactly like <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Mao_Zedong">Mao Tse-tung</a>. Even now, the incipient bald spot in the middle of the head can be noted, the compassionate eyes of the boss and his protuberant jowls; for now she weighs less than the leader, five kilos, but with time this will even out.”</i> </blockquote>
(Celia [de la Serna] era mama lui Che; fetita lui Che "semana" cu Mao pentru ca mostenise ochii de chinezoaica de la mama ei, prima lui sotie, o peruana metisa.)<br />
<br />
Dupa ce a ajuns inalt oficial al regimului cubanez, a devenit desigur mai retinut, in special in public, dar uneori tot mai rabufnea, ca de pilda intr-o vizita oficiala in Indonezia:<br />
<blockquote class="tr_bq">
In Djakarta, Che fell in with a congenial compatriot, the Argentine ambassador, who regaled him with stories about <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Sukarno">Sukarno</a>’s sybaritic lifestyle: how he lived like a monarch and maintained a harem of women of different nationalities. His current favorite, Che was told, was a Russian woman, a “gift” from <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Nikita_Khrushchev">Nikita Khrushchev</a>. When Che went to Sukarno’s palace for a meeting, the Argentine envoy went along as his interpreter. Sukarno insisted on showing off his private collection of paintings, and the tour went on and on. Pardo could tell that Che was getting restless. Finally, Che broke his silence: <i>“Well, Mr. Sukarno, in this entire tour we still haven’t seen the little Russian girl, who they say is the best thing in your collection.”</i> Fortunately, Sukarno didn’t understand Spanish. The Argentine ambassador nearly fainted with shock and disbelief, but recovered in time to invent a question about the Indonesian economy. </blockquote>
Iar in <a href="http://amzn.to/1sqXHZu">cartea lui Che despre expeditia din Congo</a>, "povestea unui esec", desi isi face cat se poate de serios autocrtica, tot i se intampla sa alunece spre haz de necaz si autoderiziune, ca in tinerete in <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2016/04/ernesto-che-guevara-jurnal-pe.html"><i>Jurnalul pe motocicleta</i></a>:<br />
<blockquote class="tr_bq">
On top of everything else, malaria as well as gastroenteritis continued to plague the Cubans. Che was also afflicted, as he wrote with black humor: <i>“In my field diary I had recorded the statistics, in my case, of more than 30 depositions </i>[defecations]<i> in 24 hours, until the rigors of my runs vanquished my scientific spirit. How many more there were, only the bush knows.” </i></blockquote>
Mi se pare foarte diferit de liderii nostri comunisti din Europa de Est, cel putin din unele puncte de vedere. Din pacate existau totusi si asemanari, cu radacini ideologice - dar despre latura lui intunecata am scris in <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2016/06/jon-lee-anderson-che-guevara_18.html">"recnezia" cartii</a> citate.<br />
<br />
<iframe frameborder="0" marginheight="0" marginwidth="0" scrolling="no" src="//ws-na.amazon-adsystem.com/widgets/q?ServiceVersion=20070822&OneJS=1&Operation=GetAdHtml&MarketPlace=US&source=ss&ref=as_ss_li_til&ad_type=product_link&tracking_id=cartielectrgr-20&marketplace=amazon&region=US&placement=B003OYIFZQ&asins=B003OYIFZQ&linkId=ddd5a1f5b7150dbb0f0877b61195076d&show_border=true&link_opens_in_new_window=true" style="height: 240px; width: 120px;"></iframe>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-66388585138798261892016-04-23T20:34:00.001+03:002016-04-23T20:39:08.048+03:00Ernesto Che Guevara - Jurnal pe motocicleta<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/2C/601097.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/2C/601097.jpg" height="200" width="130" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=efd04907b">Ernesto Che Guevara, "Jurnal pe motocicleta", Polirom, 2012</a> (dar eu am citit-o in engleza: <a href="http://amzn.to/1VVsEPZ">The Motorcycle Diaries</a>)<br />
<br />
Surprinzator avand in vedere controversatul ei autor, pentru unii erou, pentru altii criminal, cartea in sine nu prea are treaba cu politica, decat tangential in cateva locuri; e povestea unei aventuri: in 1952, la 23 de ani, studentul la medicina Ernesto Guevara pleaca cu un prieten, Alberto, pe motocicleta aceluia, intr-o calatorie prin America Latina: pornesc din Argentina (tara lor), trec prin Chile, unde ii lasa motocicleta si continua cu autostopul pana in Peru, unde viziteaza <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Cusco">Cuzco</a>, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Machu_Picchu">Machu Pichu</a> si Lima, dar si o colonie de leprosi, de unde pleaca cu pluta pe Amazon, mai apoi ajung in Columbia si de acolo trec in Venezuela.<br />
<br />
Afara de cateva pagini, mai ales pe la-nceput, unde Guevara vrea sa faca literatura, si de alte cateva mai aride, stiintifice, despre lipsurile spitalelor chiliene sau despre extragerea minereului de cupru, in cea mai mare parte a cartii, Guevara isi povesteste, ca pentru prieteni, peripetiile (pataniile) cu o tenta de umor (haz de necaz). S-ar fi putut chema "Sa radem cu Che Guevara" (uneori si "de"). Motocicleta aia e o rabla care mai in fiecare zi are cate o pana si da si cu ei de pamant de cateva ori; tot repara la ea ca la o Dacie veche, improvizand cu sarma, dar pana la urma tot isi da duhul si raman pe jos, adevarati vagabonzi, la mila camionagiilor. Din fericire, amandoi sunt buni de gura, au putere de convingere, ca sa nu zic vrajeala (la un moment dat se dau experti in leprologie si sunt atat de convingatori ca apare un articol despre ei, cu poza, in ziarul local) si desi ramasi aproape fara un ban, in tara straina, peste tot reusesc sa gaseasca oameni care sa le ofere casa si masa sau sa le plateasca mancarea si bautura (ca daca le ofera doar bautura, ei zic ca in Argentina oamenii nu beau niciodata fara sa si manance).<br />
<br />
M-a surprins ce putin comunist era viitorul revolutionar. Sigur, era de stanga, dar nu mai mult decat un student de azi care voteaza Bernie Sanders visand vag la la tarile nordice. Cartea ne e prezentata ca o calatorie initiatica in care in care tanarul de familie buna burgheza cunoaste suferintele poporului, fraternizeaza cu el si imbratiseaza revolutia - dar, de fapt, abia in ultimele cateva pagini adera la comunism si alea par din alt film. Desi cel mai mult vorbeste de propriile lipsuri, de problema permanenta a asigurarii nevoilor lor de baza (hrana, adapost), uneori intr-adevar il misca necazurile celor saraci: bolnavii care isi asteapta moartea inconjurati de mizerie si indiferenta, cimitirul care creste langa mina de cupru, discriminarea indienilor. Un subofiter amabil le face rost de niste cai pe care, afla ei ulterior, ii rechizitionase pur si simplu de la niste indieni ce treceau pe acolo; fireste, le dau caii inapoi. Pe de alta parte, intr-un camion, se bucura sa stea separat de "turma umana urat mirositoare si plina de purici" a indienilor. Pe leprosii pe care nu-i poate ajuta prea mult medical, ii ajuta mai mult la moral, purtandu-se cu ei normal, dand mana cu ei (el zice ca riscul e mic), jucand fotbal cu ei, facandu-i sa se simta iar oameni. Dar cand acestia, recunoscatori, improvizeaza un mic spectacol in cinstea lor, Guevara nu poate sa nu remarce comicul grotesc, macabru al spectacolului in care acordeonistului mici formatii ii lipseau degete, altul era orb si toti erau marcati de boala cu diverse diformitati. Tot in colonia de leprosi, la un mic chef cu medicii de ziua lui (implinea 24 de ani), toasteaza nu pentru victoria comunismului ci pentru unirea Americii Latine.<br />
<br />
Daca eroul comunist nu se vadea inca, nici criminalul nu se vadea. Desi au un pistol la ei, Guevara nu impusca pe nimeni si nici macar nu se bate cu nimeni; cea mai ilegala si imorala fapta a lui e furtul unor sticle de vin (de care nu are parte). Una peste alta, acest Guevara care nu devenise inca Che (din cate am inteles, <i>che</i> e un apelativ tipic argentinian, un fel de "bă" romanesc), acest student de 23-24 de ani pare sa fi fost om bun, inainte ca marxismul sa faca din el un om nou. Vorba aceea: din fire, oamenii buni fac lucruri bune, iar oamenii rai fac lucruri rele; pentru a face un om bun sa faca lucruri rele, e nevoie de o ideologie.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-7869875223765733012016-03-11T00:17:00.000+02:002016-03-11T14:00:18.614+02:00Neagu Djuvara - Thocomerius - Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/15/194015/thocomerius---negru-voda-un-voivod-de-origine-cumana-la-inceputurile-tarii-romanesti_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/15/194015/thocomerius---negru-voda-un-voivod-de-origine-cumana-la-inceputurile-tarii-romanesti_1_produs.jpg" height="320" width="207" /></a></div>
<b><i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9aab15f10&unique=1adbb851c">Neagu Djuvara, "Thocomerius - Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti", Humanitas, 2012</a></i></b><br />
<br />
Multă vâlvă a stârnit cartea asta la vremea ei, multe controverse, polemici, polarizare între nonconformiștii care au privit-o ca o gura de aer proaspăt și naționaliștii care au privit-o ca o blasfemie. Dar reacțiile au pornit mai mult din predispoziții și temperament, prea putini au stat să-i urmărească și să-i cântărească argumentele la rece, "fără ură și părtinire". <br />
<br />
<b><i>Cine erau cumanii ?</i></b> Un popor nomad de limba turcică, penultimii migratori care au trecut pe la noi și ultimii care s-au așezat aici, în (viitoarele) Moldova și Țara Românească, unde au stat și au stăpânit cam un secol jumate (dupa ce i-au spulberat pe predecesorii lor, tot nomazi turcici,pecenegii). Erau păgâni și locuiau în corturi, dar în 1228 mulți dintre ei s-au creștinat și au înființat o episcopie catolica pe Milcov. Dar când făceau ei primii pași pe calea civilizației, un alt popor, mai barbar, aparu la orizont: mongolii, care i-au invins pe frații lor, cumanii "albi" din sudul Ucrainei. De teama lor, cumanii "negri" de la noi au plecat în masă în 1238, refugiindu-se în Ungaria și Bulgaria, iar când au năvălit mongolii, în 1241, n-au mai găsit pe-aici decât români. (valahi negri - Qara Ulagh)<br />
<br />
<b style="font-style: italic;">Care e teza lui Djuvara ? </b>Că Basarab, întemeietorul Țării Românești, era cuman - și nu numai el, ci și un grup de elită din jurul lui. Și, firește, și tatăl lui, "Thocomerius", pe care Djuvara îl identifică prin deductie cu Negru Vodă, întemeietorul legendar al Țării Românești.<br />
<br />
<b style="font-style: italic;">Pe ce se bazează ? </b>Zice că:<br />
- numele Basarab este cuman (mai precis turcic)<br />
- numele tatălui, Thocomerius, ar putea fi tot cuman (Toq-tämir sau Toq-timür)<br />
- niște scrisori ale papei sugerează că Basarab și fiul și urmașul său Nicolae Alexandru ar fi catolici<br />
- fiul lui Basarab, Alexandru, si-a schimbat numele in timpul domniei - adaugand si "Nicolae" - explicatia putand fi re-botezarea la schimbarea confesiunii din catolic in ortodox<br />
- mai multe nume de boieri și mai multe nume de locuri din Țara Românească sunt cumane (mai bine zis turcice)<br />
<br />
<b><i>Ce dovezi/indicii concrete exista ?</i></b><br />
<br />
Un indiciu ca Basarab ar fi cuman:<br />
- numele Basarab sau mai bine zis Basaraba este sigur turcic, posibil cuman - lucru constatat și de alții, începând cu Iorga<br />
<br />
Un indiciu interpretabil in ambele sensuri:<br />
- <i>Thocomerius</i> poate fi forma latinizata a unui nume slav (fie <a href="http://www.behindthename.com/name/tihomir/related">Tikhomir</a>, fie <a href="http://www.behindthename.com/name/tugomir/submitted">Togomir</a>) sau a unui nume "cuman" (turcic) <i>Toq-tämir sau Toq-timür</i><br />
<br />
Mai multe mărturii documentare că Basarab e român și/sau ortodox:<br />
- 2 documnete ale regelui Ungariei, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_I_of_Hungary">Carol Robert</a>, și unul al fiului său, regele <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Louis_I_of_Hungary">Ludovic</a>, il numesc român (Olacus); in primul i se zice si schismatic, adica ortodox.<br />
- <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Chronicon_Pictum">Cronica pictata de la Viena</a>, care descrie batalia de la Posada, pomeneste si ea de "credinta perfida a schismaticului" Basarab<br />
- o scrisoare a unui papa ii reproseaza lui Vlaicu Voda (Vladislav I), nepotul lui Basarab, ca staruie in credinta stramosilor sai<br />
- desi teritoriul ei era numit inainte Cumania (chiar si dupa plecarea cumanilor, in <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Diploma_Ioani%C8%9Bilor">Diploma Ioaniților</a>, in 1247), dupa Basarab tara se va numi Țara Românească (Ungro<i>vlahia</i> in documentele slavone cele mai vechi)<br />
<br />
<b><i>Critici:</i></b><br />
<br />
<b><i>Selectie arbitrara (cherry picking)</i></b>: Djuvara uneori alege din documente numai ceea ce ii convine, ce se potriveste cu teza lui, lasand de o parte elemente din <i>acelasi</i> document care ii contrazic direct teza. Asta chiar cand elementul ales se gaseste numai si numai in acel docment, iar elementele respinse sunt confirmate si de altele.<br />
<br />
<i>Exemple:</i><br />
<br />
1. Unicul document care pomeneste de "Thocomerius", tatal lui Basarab, un act de danie din 1332 al regelui Ungariei, Carol Robert, zice si ca Basarab era valah si "schismatic" (ortodox): <i>"Bazarab, filium Thocomerii, scismaticum"</i> si <i>"infidelis Olacus noster"</i>. Desi Basarab mai e numit valah si in alt document al aceluiasi Carol Robert, din 1335 (<i>"per Bazarab Olacum et filios eius"</i>) si intr-unul al urmatorului rege, Ludovic, din 1347, Djuvara respinge pe <i>"Olacus"</i> si pastreaza pe <i>"Thocomerius"</i>.<br />
<br />
2. Unicul document - un hrisov din 1618, citand altul mai vechi din 1352 - care sugereaza ca Basarab ar fi fiul legendarului Negru Voda, il numeste pe acesta din urma Radu Negru. Desi si alte documente ii atribuie prenumele Radu lui Negru Voda, Djuvara respinge pe "Radu" dar pastreaza filiatia care nici macar nu e afirmata explicit. Acolo zice doar ca Nicolae Alexandru, fiul si succesorul lui Basarab, e "nepotul raposatului Negru Radul voivod" - ceea ce poate avea si alte explicatii: Negru Voda putea fi socrul sau unchiul lui Basarab si asta s-ar potrivi chiar mai bine cu <a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Istoria_%C8%9A%C4%83rii_Rum%C3%A2ne%C8%99ti_de_c%C3%A2nd_au_desc%C4%83lecat_pravoslavnicii_cre%C8%99tini">Letopisetul Cantacuzinesc</a>, unde Basarab e prezentat ca o capetenie olteana care accepta suzeranitatea lui Radu Negru cel venit de peste munti, din ținutul Almașului si Făgărașului. Ar explica si cum a ajuns Basarab mare voevod, mai mare ca ceilalti voevozi din regiune: a mostenit un voevodat de la tatal sau, in Oltenia, si alt voevodat de la unchiul sau socrul sau, in zona Argesului. Speculatii...<br />
<div>
<br /></div>
<div>
<b style="font-style: italic;">Citare gresita din memorie:</b> Djuvara zice ca printesa-cronicara bizantina <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Anna_Komnene">Ana Comnena</a> spune in <a href="https://en.wikisource.org/wiki/The_Alexiad">Alexiada</a> ca mama ei e "frumoasa ca o cumana". <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Irene_Doukaina#Character">De fapt</a>, ca in bancul sovietic, Ana Comnena nu pomeneste de femeile cumane, ci de cele scite si nu zice ca mama ei era frumoasa ca o scita ci ca n-avea fața așa lunga ca ele. E drept ca printesa avea obiceiul sa foloseasca nume antice pentru popoare medievale ("daci" pentru vlahi) , dar "sciti" le zicea pecenegilor; cumanilor le zicea cumani. Asta am verificat intamplator, ca ma mira ca femeile cumane aveau fețe prelungi, dat fiind ca femeile turcice din zilele noastre - <a href="https://www.google.ro/search?q=turkmen+girl&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwjxvIXL-LbLAhUMJJoKHSWKBdgQsAQIGg&biw=1094&bih=479">turkmenele</a>, <a href="https://www.google.ro/search?q=uyghur+girl&espv=2&biw=1094&bih=479&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiEjIHo-LbLAhWsC5oKHYVVBrYQ_AUIBigB">uigurele</a>, <a href="https://www.google.ro/search?q=uzbek+girl&espv=2&biw=1094&bih=479&site=webhp&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjP4dyB-bbLAhVrEpoKHbrcC0QQ_AUIBigB">uzbecele</a> - au fețe rotunde. Or mai fi si alte asemenea citari?</div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b><i>Concluzie:</i></b> Cartea e interesanta, dar foarte speculativa, nu m-a convins nici ca primii voievozi munteni au fost cumani, nici ca au fost catolici. Singurul punct solid in teza lui Djuvara e numele cuman (mai precis turcic) al lui Basarab - in rest speculatii peste speculatii... Nu e o teorie total absurda, ca aia cu "noi nu suntem urmasii Romei, dacii si romanii vorbeau aceeasi limba", dar nici verosimila nu e - documentele timpului o cam contrazic. Ce spune Djuvara s-ar fi putut intampla intr-o istorie alternativa (poate daca n-ar fi existat invazia mongola), dar atunci tara s-ar fi numit (in continuare) Cumania, nu Tara Romaneasca.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Ar mai fi fost si altele de spus, dar am obosit. Asadar:</div>
<br />
<i><b>Documentatie suplimentara</b>:</i><br />
<br />
<a href="http://www.ibiol.ro/proiecte/PNII/GENESIS/2014/Kelemen-Ionita-Simon-Prezentare-M10-AR-2014-Presa-UBB.ppt">Proiectul Genesis - rezultate - Mormântul 10 de la Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeş. Despre geneza Ţării Româneşti</a> (analizele unui presupus fiu al lui Basarab)<br />
<a href="http://www.cartier.md/upload/File/ioan_basarab1_35.pdf"><br /></a>
<a href="http://www.cartier.md/upload/File/ioan_basarab1_35.pdf">Matei Cazacu, Dan Ioan Muresan - Ioan Basarab, un domn român la începuturile Țării Românești</a><br />
<div>
<br /></div>
<a href="http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1233">Matei Cazacu - Răspuns lui Neagu Djuvara</a><br />
<br />
<a href="http://www.george-damian.ro/basarab-voievod-a-fost-roman-si-ortodox-neagu-djuvara-ne-cam-minte-4293.html">George Damian - Basarab voievod a fost român şi ortodox. Neagu Djuvara ne cam minte</a> (daca treceti peste tonul cam prea polemic al bloggerului, acolo gasiti o lista de documente din vremea primilor voevozi, preluate de la istoricul Matei Cazacu)<br />
<br />
<a href="http://www.academia.edu/6733752/Aspecte_ale_rela%C8%9Biilor_matrimoniale_munteano-maghiare_din_secolele_XIV-XV_varianta_lb._rom%C3%A2n%C4%83_Revista_Bistri%C8%9Bei_2013">Mihai Florin Hasan - Aspecte ale relațiilor matrimoniale munteano-maghiare din secolele XIV-XV, Revista Bistriței 2013</a>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-87910238760377473022016-01-31T13:29:00.000+02:002016-02-01T12:06:21.004+02:00Radu Pavel Gheo - Fairia - o lume indepartata<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/95/276095/fairia---o-lume-indepartata-top-10_1_fullsize.jpg?w=780&h=780&crop" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/95/276095/fairia---o-lume-indepartata-top-10_1_fullsize.jpg?w=780&h=780&crop" height="320" width="188" /></a></div>
<b><i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D968571">Radu Pavel Gheo, "Fairia - o lume indepartata", Polirom, 2016</a></i></b><br />
<br />
Auzisem de ea si am aflat ca s-a reeditat <a href="http://www.gheoland.ro/dupa-12-ani-fairia-o-lume-indepartata/">de pe blogul autorului</a>, asa ca am rasfoit-o intr-o librarie, unde am citit un fel de poveste-in-poveste, "<i>Povestea unei fete indaratnice</i>" (spusa seara la foc de un batran rapsod), care mi-a placut atat de mult ca am cumparat cartea pe loc. Si s-a dovedit ca aia era cea mai buna parte din carte - cel putin mie mi s-a parut ca intregul nu era la inaltimea acelei parti.<br />
<br />
Nu stiu unde s-o incadrez: SF e numai pretextul navei ajunse pe planeta misterioasa; de cand exploratorii pun piciorul pe ea, cartea devine un fel de fantasy, planeta aia indepartata se arata a fi populata cu fel de fel de creaturi si personaje din imaginarul uman: eroi luptand cu dragoni, cavaleri in zale, vrajitoare, centauri, fauni, harpii, oameni inaripati, dar si OZN-uri care, observa un personaj, prea arata a OZN. Sunt si Scylla si Caribda, dar si muntii care se bat in capete si intre care tasneste izvorul de apa vie. Doar ca Gheo le mai aplica pe alocuri cate un twist: printul e viteaz dar cam prostut, printesa e grasa, plina de cosuri si guresa, <b>[spoiler]</b> dragonul e un carturar, adunand doar comori de intelepciune pe care printul le arde dezamagit, <b>[end spoiler]</b> iar vrajitoarea rea cica e de fapt buna...<br />
<br />
Astea toate alterneaza cu vise in care naratorul, capitanul navei, strabate insetat si epuizat un desert in care lasase in urma resturile navei si corpurile coechipierilor sai. Si cred ca e timpul sa incep sa spun si ce nu mi-a placut: faptul ca lucrurile nu se leaga, nu se explica, nu capata sens nici macar la final. Fireste ca m-am gandit ca desertul e realitatea, iar Fairia cea feerica si plina de culoare e vis, halucinatie sau lume virtuala generata din imaginarul / subconstientul colectiv al echipajului de o planeta gen Solaris. Apoi insa si in desert apar personaje si lucruri tinand de aceeasi logica fairica: un sfinx, un cavaler, o corabie ce pluteste pe nisipuri... Apoi, cand vrajitoarea rea (dar buna!) ii cere ajutorul naratorului, am crezut ca in sfarsit m-am prins: Fairia e Fantazia, clar, si vrajitoarea Vickyia e Craiasa Copila; acum vrea sa o ajute el sa regenereze din desert lumea ei fantastica, ca in <i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D312857">Poveste fara sfarsit</a></i>, cartea mea preferata. Dar nu; serviciul cerut e ceva neinsemnat si cititorul ramane nelamurit - e ca si cand citesti un roman politist care se terrmina fara sa afli cine era criminalul.<br />
<br />
Alt minus: in afara de narator, personajele sunt neconvingatoare, simple fantose. Nu ajungi nici sa le retii numele, cu atat mai putin sa-ti pese de ei. Cand o primejdie ii decimeaza, tu, cititorul, nu simti nici regret ca au murit x si y, nici usurare ca au scapat z si w.<br />
<br />
In concluzie, a avut si parti care mi-a placut, si parti care nu, dar una peste alta isi merita din plin cei 17 lei cat a costat - ca a aparut in <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Flist%252Fcarti%253FfilterColectia%253DTop%252B10%25252B">Colectia <i>Top 10+</i></a> de la <i>Polirom</i>. Ceea ce intr-un fel e bine - pret f. convenabil, mai toate cartile colectiei sunt sub 20 lei - dar intr-un fel nu prea: nici nu prea rimeaza cu clasicii straini publicati in colectia aia, nici nu o va descoperi acolo publicul tinta, publicul tanar amator de SF si fantasy. Desi de fapt nu prea e SF si nu e nici chiar fantasy decat in sensul in care e fantasy <i>Povestea fara sfarsit</i>...<br />
<br />
<i>Later edit (a doua zi): </i><br />
<br />
Primesc azi mail ca <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fautorullunii"><b style="font-style: italic;">Radu Pavel Gheo</b> <b>e autorul lunii februarie</b> la libraria online<i style="font-weight: bold;"> Libris</i> - deci toata luna februarie 2016, cartile lui se vand cu <b><i>autograful autorului si </i></b><b><i>20% reducere</i></b></a> ( si transport gratuit in tara, ca la toate cartile de la Libris). Aproape ca imi pare rau ca m-am grabit sa o cumpar...<br />
<br />a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-24265745893456791602015-12-18T22:21:00.000+02:002015-12-18T22:21:47.456+02:00Gabriel Garcia Marquez - Cronica unei morti anuntate<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/F2/848575.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1002/F2/848575.jpg" height="320" width="208" /></a></div>
<b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fcronica-unei-morti-anuntate-rao-clasic-gabriel-RAO978-606-609-616-4--p848575.html%253Fgclid%253DCLD4u4Hg58gCFYcSwwodFRID8Q"><i>Gabriel Garcia Marquez, "Cronica unei morti anuntate", editura RAO, 2014</i></a></b><br />
<br />
Dupa o nunta ca-n povesti (nunta aranjata, caci mirele bogat si sarmant a cucerit-o nu pe mireasa, ci pe familia ei), o mireasa e adusa a doua zi in zori, inapoi la parinti, ca nu fusese fecioara - iar fratii ei considera ca e datoria lor spele dezonoarea familiei cu sangele presupusului seducator. O datorie neplacuta, de la care nu se pot sustrage dar de care ar prefera ca soarta sa-i scuteasca - asa ca spun tuturor in gura mare ca o sa-l ucida pe Santiago Nasar, parca sperand ca cineva il va preveni si va fugi.<br />
<br />
Zvonul se raspandeste prin orasul care trezea. Unii chiar incearca sa faca ceva: anunta pe servitoarea familiei, care insa nu le spune stapanilor, iritata ca tanarul stapan se tot lega de fiica ei adolescenta; anunta pe judecator, care ii dezarmeaza pe frati si ii trimite acasa, de unde ei se intorc cu alte cutite; anunta pe preot, care insa e prea preocupat de vizita episcopului ca sa faca ceva. Altii dimpotriva, ii aproba pe frati: logodnica unuia din ei nu doar ca e dispusa sa-l astepte pana iese din inchisoare, dar nici nu s-ar marita cu el daca el s-ar eschiva de la "datorie".<br />
<br />
Marquez reconstituie pas cu pas, gest cu gest, filmul evenimentelor diminetii fatale din perspectiva victimei, a ucigasilor si a diversilor martori, vecini, apropiati ai unei parti sau ai ambelor - in stilul lui specific, doar cu mai putina magie si mai mult realism ca de obicei. Cartea e inspirata de un caz real petrecut in 1951, o crima a carei victima a fost un prieten din tinerete al lui Marquez (<a href="http://mrhoyesibwebsite.com/Prose%20Texts/Chronicle/Background/The%20True%20Story.htm">a spus-o chiar scriitorul</a>) - de unde se vede ca asa-zisele "<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Honor_killing">honor killings</a>" nu sunt (sau nu au fost) apanajul exclusiv al lumii musulmane.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-36215637968552813552015-12-17T23:57:00.003+02:002015-12-18T00:26:22.618+02:00Michel Houellebecq - Supunere (Soumission)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.libhumanitas.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x410/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/9/7/978-973-689-925-6.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.libhumanitas.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x410/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/9/7/978-973-689-925-6.jpg" height="200" width="128" /></a></div>
<i><b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9aab15f10&unique=53e5a96cb">Michel Houellebecq, "Supunere" (Soumission), Humanitas, 2015</a></b></i><br />
<br />
Ar fi putut fi subintitulata <i>"or How I Learned to Stop Worrying and Love Islam"</i>. E despre islamizarea Frantei, a Sorbonei si a intelectualilor. Personajul principal, narator, s-ar vrea sa fie un intelectual rafinat, profesor la Sorbona, specialist reputat in Huysmans (cartea e presarata cu divagatii despre acesta), insa nu prea ii iese, naratorul nu pare diferit de alti [anti]eroi ai lui Houellebecq.<br />
<div>
<br />
Primele pagini ale cartii, (inainte ca amenintarea islamista sa se faca simtita) trateaza vesnicul subiect al tuturor cartilor lui Houellbecq: criza societatii occidentale liberale/libertine; Houellebecq ne descrie insatisfactia si golul sufletesc cu care ramane naratorul din relatiile sale pasagere pentru care multi alti barbati (inclusiv eroii celorlalte carti ale lui Houellebecq) l-ar fi invidiat teribil: relatii cu studente, mereu alta in fiecare an - si asta incepand din studentie pana la 44 de ani (desi fata de alte carti ale lui Houellebecq, contine surprinzator de putin sex, abia cateva partide) - si situatia si mai trista a fostelor lui prietene din studentie, ajunse la 40 de ani singure si ruinate fizic (cum sunt toate femeile de 40, in viziunea lui Houellebecq).<br />
<br />
Acesta e cadrul in care atentia se muta spre istoria mare (cum ar spune Teodorovici). Initial, eroul nostru, dezinteresat de politica, urmareste campania prezidentiala la tv pentru spectacol; abia cand in cursa raman reprezentantul partidului musulman si reprezentanta <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/National_Front_(France)">Frontului National</a>, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Marine_Le_Pen">Marine Le Pen</a>, realizeaza gravitatea situatiei.<br />
<br />
<b>[spoiler]</b> Printr-un joc abil, candidatul musulman, prezentandu-se ca moderat, capteaza si voturile stangii, si cele de centru-dreapta, ambele partide traditionale nedorind sa apara ca islamofobe si considerand ca mai important decat orice e sa opreasca ascensiunea extremei drepte. (Nu cred ca un astfel de scenariu ar fi realmente posibil in Franta; intre un partid care vrea sa scoata femeile din viata publica si unul care propune o femeie presedinte, cred ca, femeile ar alege ultimul - indiferent ce le spun partidele de centru, si-ar da seama care dintre variante e mai extremista.)<br />
<br />
Ingrijorat de evenimente, [anti]eroul nostru fuge din Paris, prilej sa revada radacinile crestine ale Frantei, sa incerce (si sa esueze in) o apropiere de crestinism. Cand se intoarce, nici Parisul, nici Sorbona nu mai sunt la fel. Au disparut minijupele, inlocuite nu de burqa dar de pantaloni largi; au disparut toate profesoarele din universitate. Si el si-a pierdut postul (fiind ateu), dar primeste o pensie generoasa - si propuneri tentante de a se alatura invingatorilor... Mai e nevoie sa spun ca le cedeaza? Cartea se sfarseste cu fraza <i>"Je n'aurais rien à regretter." </i><b>[end spoiler]</b><br />
<br />
Cum ziceam <a href="http://www.terorista.ro/2015/07/30/cateva-nuante-de-islam/#comment-18765">pe blogul "teroristei"</a>, ”Soumission” e nu o apologie entuziasta dar e o impacare cu (ceea ce el considera) inevitabilul: islamizarea Frantei si a Occidentului. Vede in islam o posibila solutie la criza societatii occidentale. Sa ne gandim la „solutiile” SF din cartile precedente (Particulele elementare, Posibilitatea unei insule”): clonarea, „omul nou” (eliberat de slabiciuni umane ca nevoia de iubire/sex).<br />
<br />
Ca si alte carti ale lui Houellebecq, ca valoare literara nu prea straluceste, dar e interesanta prin provocarile pe care le pune, prin ideile incomode.</div>
<div>
<br /></div>
a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-86128564801642840542015-12-16T23:56:00.003+02:002015-12-16T23:56:58.970+02:00Amintitrile de la Junimea ale lui Iacob Negruzzi si George Panu<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.libhumanitas.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x410/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/i/a/iacob_negruzzi_amintiri_din_junimea_2.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.libhumanitas.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x410/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/i/a/iacob_negruzzi_amintiri_din_junimea_2.jpg" height="320" width="204" /></a></div>
<b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9aab15f10&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libhumanitas.ro%252Fiacob-negruzzi-amintiri-din-junimea-humanitas-2012.html"><i>Iacob Negruzzi, </i>"Amintiri din Junimea"<i>, Humanitas, 2012</i></a></b><br />
<div>
<br />
Iacob Negruzzi, unul dintre fondatorii <i>Junimii</i> si redactorul <i>Convorbirilor literare</i>, povesteste istoria celebrei societati literare de la infiintare si chiar dinainte, de la intalnirea si infiriparea prieteniei dintre fondatorii ei, Maiorescu, Carp, Pogor si Negruzzi insusi, toti tineri proaspat intorsi de la studii inalte din strainatate, toti fii de boieri din protipendada ieseana, afara de liderul lor neoficial, Maiorescu. Tin prelegeri populare, li se alatura alti prieteni, incep sa aiba un nume si sa atraga tot mai multi tineri intelectuali, dar odata cu faima incep sa aiba si dusmani. Maiorescu este dat in judecata, in primejdie de a fi dat afara din invatamant pentru "imoralitate", pentru... un flirt cu o colega, profesoara ca si el la scoala de fete (printre martorii acuzarii se remarca, frumoasa si indrazneata, eleva Veronica Micle). Apar<i> Convorbirile literare</i>, functia de redactor si-o asuma Negruzzi - ca voia sa impresioneze o fata - si i se va dedica timp de decenii. Acum isi fac dusmani si la Bucuresti - cel mai redutabil e Hasdeu, care le face niste farse memorabile. Dar junimistii nu se lasa abatuti de adversitati: atmosfera e vesela, anecdota primeaza, zeflemeaua si tachinarile sunt pe buzele tuturor si pe seama tuturor (nu le scapa nici chiar Eminescu).<br />
<br />
Negruzzi ne ofera si cateva portrete de junimisti: unii celebri, ca Eminescu, Creanga, Slavici, altii azi uitati, dar care isi aveau rolul lor in ecosistemul Junimii (ca "pudicul Naum", tinta nenumaratelor ironii, sau blandul si timidul Samson Bodnarescu, cu poeziile lui filozofice neinteligibile). Pe Creanga il vede ca "taran", "gros si gras, nepieptanat si imbracat prost", dar ii gusta mult anecdotele, mai ales cele corozive. Pe Eminescu il cunoaste intai prin scris, din poeziile pe care i le trimite la Convorbiri si scrisorile ce le insotesc; se abate pe la Viena anume ca sa il cunoasca irl si, zice el, l-a identificat imediat intre studenti, dupa figura lui aparte, romantica, s-a indreptat direct spre el si l-a abordat, spre surprinderea poetului; multi ani mai tarziu, il va vedea pentru ultima oara la teatru, bolnav, imbatranit prematur si se va margini sa-l priveasca de la distanta, facandu-l pe Eminescu sa ezite sa se apropie. Cu Slavici (ca si cu Eminescu la inceput) corespondeaza ani de zile, Slavici destainuindu-i-se ca unui prieten si sprijin sufletesc in greutatile prin care trecea; cand insa Slavici vine pentru o scurta vreme la Iasi, brusc se simt doi straini si legatura virtuala se subtiaza. Lui Alecsandri ii apreciaza nu numai talentul, ci si farmecul personal ce il facea placut societate, ii remarca insa oportunismul cu care a intrat in gratiile familiei regale, desi fusese prieten cu Cuza. Pe Maiorescu il admira total si fara rezerve, fiind gata sa se bata in duel pentru el (cand cu procesul).</div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://www.libhumanitas.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x410/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/a/m/amintiri-de-la-junimea-din-iasi_1_produs_1_.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://www.libhumanitas.ro/media/catalog/product/cache/1/image/265x410/9df78eab33525d08d6e5fb8d27136e95/a/m/amintiri-de-la-junimea-din-iasi_1_produs_1_.jpg" height="320" width="206" /></a></div>
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=75044a697"><b><i>George Panu, </i>"Amintiri de la Junimea din Iasi"<i>, Polirom, 2013</i></b></a><br />
<br />
Multe dintre informatiile din cele 2 carti se suprapun (figuri memorabile sau doar pitoresti, fapte, anecdote, porecle, obiceiuri si traditii junimiste). Totusi, pentur cineva interesat de fenomenul Junimii, cartea lui Panu aduce alta perspectiva, mai critica si mai ales din alt unghi. Daca Negruzzi era unul din fondatorii Junimii si se identifica trup si suflet cu ea, mai tanarul Panu era un junimist din generatia a doua, marginal, atipic. Iin timp ce junimistii vechi faceau toti politica conservatoare (inclusiv deloc conservatorul ca fire Pogor, care lua in ras totul, dar mai ales crestinismul si istoria romaneasca, si era mereu de parerea ultimei carti citite), Panu avea convingeri liberale si era apropiat de fractionisti, adversarii junimistilor, iar debutul lui in presa a fost cu articole in care polemiza cu Junimea. Iar odata patruns la Junimea, era capul rautatilor ("rautaciosul Panu" ii zice Negruzzi), de multe ori susotind cu vecinii in timpul lecturilor, facand bascalie, ca un elev indisciplinat.<br />
<br />
Si privirea lui Panu asupra figurilor principale ale Junimii e mult mai critica. Remarca de exemplu ca Maiorescu, in <a href="https://ro.wikisource.org/wiki/Direc%C8%9Bia_nou%C4%83_%C3%AEn_poezia_%C8%99i_proza_rom%C3%A2n%C4%83">Directia noua in poezia si proza romana</a> dupa ce desfiintase poetii anteriori, inclusiv pe cei socotiti mai insemnati in generatia veche (ca Bolintineanu), le opune ca exemple pozitive, in afara de Alecsandri si foarte tanarul Eminescu, poeti neinsemnati ca Samson Bodnarescu si Matilda Cugler.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-31734047805131929792015-12-12T23:28:00.000+02:002016-11-19T20:58:20.813+02:00Un teanc de carti din 2014: Principele, Micutele doamne, Oblomov, Fata cu picioarele de sticla<i>Aceasta e o ciorna scrisa acum aproape un an, cu mici completari de o fraza-doua adaugate acum din ce-mi mai aminteam.</i><br />
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fprincipele-niccolo-machiavelli-CAR978-606-8023-77-9--p1071244.html"><br /></a>
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fprincipele-niccolo-machiavelli-CAR978-606-8023-77-9--p1071244.html"><b>Principele </b>de <i style="font-weight: bold;">Niccolo Machiavelli</i></a>: nu stiu cata relevanta mai are azi, ca el vorbea de principi, monarhi absoluti ereditari, nu de republici democratice. Era fara indoiala un om f. inteligent, avea si recomandari f. cinice (ex. distrugerea totala a dusmanilor, a.i. sa nu mai poata lovi, sau in cazul unui principe nou, lichidarea completa a vechii familii princiare precedente), dar si altele surprinzator de benevolente (sa nu asupresti poporul, ca sa nu ti-l faci dusman - e cea mai buna pavaza impotriva asasinatelor). Un sfat imoral in aparenta dar moral in fond, cu siguranta util in epoca lui si, <i>mutatis mutandis</i>, si intr-a noastra (apropo de pomeni electorale): nu recomanda principelui sa fie darnic. Pentru ca darnicia epuiza visteria, iar apoi, ca sa o umple la loc, ar fi fost nevoit sa puna biruri noi, deci dupa ce a fost generos cu cativa, va asupri (si nemultumi) inevitabil pe cei multi. Mai bine deci sa aiba faima de zgarcit, decat dupa ce se epuizeaza prin darnicie sa ajunga sa-si faca faima de hraparet. (<a href="https://en.wikisource.org/wiki/The_Annotated_Prince">online</a>)<br />
<b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=73b5c80c1"><br /></a></b>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=73b5c80c1"><b>Micutele doamne (Little Women) </b>de <i style="font-weight: bold;">Louisa May Alcott</i></a>: pana la un punct e o carte moralizatoare din secolul XIX, pentru educatia domnisoarelor: cele 4 eroine adolescente ale cartii invata sa fie evlavioase, generoase, harnice, modeste etc. - virtutile femeii secolului XIX. Exemplu de "lectie de viata": de Craciun mama le anunta ca, fiind razboi, nu vor primi cadouri, dar surorile pun impreuna <i>toate</i> micile lor economii ca sa cumpere un cadou mamei; aceasta insa le pune sa ia <i>toate</i> bunatatile de la masa de Craciun si sa le duca cadou unei familii sarace! Si totusi, cele 4 surori nu sunt eroinele conventionale ale unei carti pentru domnisoare; isi fac o lume a lor: o societate secreta, o trupa de teatru - si in special pe baietoasa, nonconformista si imaginativa Jo (cea cu ideile) o simtim contemporana noastra. Mi-a placut de ea si cred ca mi-ar fi placut mai mult sa fi citit cartea la varsta potrivita, la varsta lor. (<a href="http://www.gutenberg.org/ebooks/37106">ebook eng. gratis</a>)<br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D601671"><b>Vietile paralele </b>de <i style="font-weight: bold;">Florina Ilis</i></a>: seamana intr-un fel cu lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta - multe pagini sunt juxtapuneri de citate fara ghilimele: din caietele lui Eminescu (asa numitul "<a href="http://mihaileminescu.blogspot.com/search/label/Fragmentarium">fragmentarium</a>"), din articolele lui politice, din amintirile diversilor contemporani... Asta nu e neaparat o problema, ceea ce e condamnabil la o lucrare stiintifica, e acceptabil la o carte postmodernista. Ideea e originala: un securist din anii '50 e trimis inapoi in timp sa-l urmareasca pe Eminescu si sa-l influenteze politic pentru cauza proletariatului. Infiltrat ca si coleg de camera cu poetul in ospiciul austriac - logoreea deliranta a lui Eminescu se intrepatrunde cu replicile in limba de lemn ale securistului. Acesta culege si informatii de la contemporani (ajunsi astfel "surse"), alcatuindu-i poetului un adevarat dosar de securitate. In ciuda originalitatii si a vastei documentari, nu mi-a chiar placut - am si citit-o cu intreruperi. Poate pentru ca m-au cam plictisit atatea pagini de delir, poate ca stiam deja prea multe despre Eminescu si sesizam nepotrivirile cu faptele reale - sau cu viziunea mea asupra faptelor? (<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fvietile-paralele-202110.html">ebook</a>)<br />
<br />
<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Fcarti%252Ffictiune%252Fliteratura-contemporana%252Ffata-cu-picioare-de-sticla-93346.html"><b>Fata cu picioarele de sticla </b>de<b> <i>Ali Shaw</i></b></a>: o carte ciudata si trista. Se petrece pe o insula stranie, cu fenomene inexpicabile si creaturi fantastice. Iar oamenii care o locuiesc sunt la randul lor niste "insule": insingurati, inchisi fiecare in carapacea lui, au pierdut (sau nu au dobanidit) capacitatea de comunicare, desi fire nevazute ii leaga unii de ceilalti, din trecutul care contine lucruri nelamurite si rani nevindecate. Un biolog traieste rupt de lume, in mijlocul naturii, ocrotind animalele si evitand oamenii. O mama pretinde ca nu e acasa cand o cauta propriul fiu. Iar fiul, personaj principal, pare un caz de Asperger: nu doar ca ii e dificil sa interactioneze chiar si cu propria mama, dar nici nu suporta sa fie atins, nici chiar de fata pe care incepe sa o iubeasca. Aceasta fata se transforma treptat in sticla. (<a href="http://www.amazon.com/gp/product/0312680457/ref=as_li_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0312680457&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20&linkId=YNV23HFK5TU4Q4MG" rel="nofollow">originalul in engleza la Amazon - ebook si pe hartie</a><img alt="" border="0" height="1" src="https://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0312680457" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" />
)<br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D819854"><b>Oblomov </b>de<b> <i>I. Goncearov</i></b></a>: un<i> must read</i> pt mine, dat fiind ca lenea, lipsa de energie, procrastinarea, e marele meu defect - si raritatea postarilor de aici e un bun indiciu. Boierul Oblomov, lenesul prin excelenta, duce o viata vegetativa, toata ziua in pat, chiar si cand primeste vizite, slujit de bombanitorul dar devotatul sau servitor Zahar. Imboldurile prietenului sau Stoltz si dragostea pentru Olga il scot o vreme din inertie, <b><i>[spoiler]</i></b> dar concluzia cartii pare sa fie ca nimeni nu poate sari peste umbra sa, ca dragostea poate face minuni, dar nu pana la capat: la primul obstacol, izolat cateva zile de influenta revitalizanta a Olgai, Oblomov recade in vechile obisnuinte. <b style="font-style: italic;">[end spoiler] </b>(<a href="https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-clasica%252Foblomov-238792.html">ebook</a>)a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-4205041338773338302015-10-27T21:55:00.001+02:002015-10-27T21:55:55.133+02:00Stephen King - JFK 11.22.63<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/61/811315.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/61/811315.jpg" height="320" width="208" /></a></div>
<i><b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9617003d6&redirect_to=https%253A%252F%252Fnemira.ro%252Fjfk-11-22-63-paperback">Stephen King, "JFK. 11.22.63", Nemira, 2014</a></b></i><br />
<br />
Un om obisnuit, profesor de engleza, e scos din viata lui obisnuita cand afla de un portal in timp, care il duce in anul 1958. Incearca sa indrepte trecutul: intai istoria mica - un accident, o crima - apoi istoria mare: sa impiedice <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Assassination_of_John_F._Kennedy">asasinarea lui Kennedy</a>. Problema e ca trecutul nu vrea sa fie schimbat si opune rezistenta, cu atat mai mare cu cat schimbarea ar fi mai mare: o serie de coincidente nefaste, de ghinioane, de accidente lucreaza impotriva personajului.<br />
<br />
Ca sa-l salveze pe Kennedy, trebuie sa traiasca 5 ani in trecut, pana in 1963 - prilej pentru King sa ne transpuna in acea epoca dinainte de revolutia culturala / sexuala / a civil rights care a schimbat America si lumea. O epoca cu alte reguli, alte libertati si alte interdictii. O epoca in care puteai sa porti pistol (nu-ti trebuia vreun act la cumparare), dar nu puteai sa porti par lung ca profesor de liceu; in care puteai fuma oriunde (in autobuz de pilda), dar nu puteai ramane peste noapte la iubita ta, ca o compromiteai. O epoca cu miros mai urat, dar cu gust mai bun, daca e sa-l credem pe King. In asteptarea momentului crucial, personajul se integreaza perfect in viata obisnuita a unui orasel idilic de provincie - atat de bine, ca n-ar mai vrea sa se intoarca in zilele noastre. Acolo isi intalneste si sufletul pereche - insa situatia si misiunea lui il obliga la o multime de rezerve si minciuni care se acumuleaza intre ei.<br />
<br />
Nu e horror. Are cateva scene f. violente - un tata isi omoara copiii cu un ciocan, un sot isi mutileaza sotia cu un cutit - dar accentul nu cade pe ele, nici macar pe evenimentul istoric din titlu, ci pe viata de zi cu zi din America acelor ani, reconstituita de King cu minutie si nostalgie. <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/John_F._Kennedy">Kennedy</a> nici nu apare ca personaj, decat intr-o scurta convorbire telefonica si in aparitii TV; in schimb, asasinul sau, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Lee_Harvey_Oswald">Oswald</a>, e urmarit pas cu pas: il vedem in locuinta sa mizera, expunandu-si ideile bizare (de stanga - nu stiusem ca individul a stat o vreme in URSS, de unde s-a intors cu o sotie rusoaica), batandu-si sotia, dezmierdandu-si fetita, incasand neputincios morala mamei sale cicalitoare. Si aici Stephen King pare sa se fi documentat f. minutios si dozeaza cu grija, evitand si excesul de umanizare, si cel de demonizare neverosimila.<br />
<br />
Mai multe gasiti in <a href="http://cinabru.blogspot.ro/2012/03/stephen-king-112263.html">recenzia lui <i>Cinabru</i></a>, care mi-a trezit interesul - mie care nu mai citisem nimic de Stephen King. Nu e must read decat daca va fascineaza cazul Kennedy sau America anilor '50, insa daca, la fel ca mine, ati tot auzit de King, sunteti un pic curiosi, dar nu va prea atrage horror-ul, puteti incerca asta. Cartea o gasiti de vanzare <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9617003d6&unique=a62c1ec6a">pe site-ul editurii <i>Nemira</i></a> (<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=65b08f66c">sau la libraria <i>Libris</i></a>, <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=641548a52">sau la libraria <i>Elefant</i></a>), sau, daca preferati <a href="http://www.amazon.com/gp/product/1451627297/ref=as_li_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=1451627297&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20&linkId=VBHHDQHJYW446DBX" rel="nofollow">originalul in engleza, la <i>Amazon</i></a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=1451627297" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" /> (inclusiv ebook <i>Kindle</i>).a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-77050514168940372342015-08-17T18:09:00.004+03:002015-08-17T18:09:55.196+03:00Lucian Boia - Suveranii Romaniei. Monarhia, o solutie ?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/93/227493/suveranii-romaniei-monarhia-o-solutie_1_fullsize.jpg?w=780&h=780&crop" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/93/227493/suveranii-romaniei-monarhia-o-solutie_1_fullsize.jpg?w=780&h=780&crop" height="320" width="207" /></a></div>
<b><a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http://www.libris.ro/AfiseazaProdus.jsp?pr_id=850868">Lucian Boia, <i>"Suveranii Romaniei. Monarhia, o solutie ?"</i>, Humanitas 2014</a></b><br />
<br />
Este o carte informativa si echilibrata, care prezinta (poate cam succint, in cele doar 100 de pagini - e ceea ce i s-ar putea reprosa) monarhia in Romania si in lume, cu bune si cu mai putin bune. Face portretele celor 4 regi, incepand printr-o caracterizare laconica, dar sugestiva, a fiecaruia:<br />
<br />
<b><i>Carol I</i></b>, <i>"un rege altfel decat supusii sai"</i>, german din cap pana-n picioare, dirijand cu mana ferma alternanta partidelor la guvernare, dar fara sa depaseasca limitele Constitutiei de atunci, care lasa regelui mare parte din puterea executiva. N-a fost doar un arbitru, ci si <i>"un "jucator" activ"</i>, dar <i>"cu discernamant si cu prudenta"</i>, <i>"preferand de departe stabilitatea oricarei strategii reformatoare"</i>.<br />
<br />
<b><i>Ferdinand</i></b>, <i>"un rege slab, foarte slab, uneori neinchipuit de slab"</i> - slabiciunea fiind a vointei, nu a intelectului, unde ar fi fost inzestrat, cultivat, un intelectual, spune Boia; era insa incapabil sa ia o decizie si chiar prefera sa fie scutit de povara deciziei si se supuna vointelor mai tari: prim-ministrul sau, Ionel Bratianu si mai ales sotia sa, regina Maria, care <i>"era exact opusul sotului ei: hotarata, energica, voluntara, combativa, comunicativa, charismatica..."</i><br />
<br />
<b><i>Carol al II-lea</i></b>, regele cu <i>"cele mai mari calitati si cele mai multe defecte</i>" - aici m-a surprins si nu m-a convins. Boia nu ii trece sub tacere crimele, vorbeste chiar despre o adevarata "noapte a sfantului Bartolomeu" romaneasca in care au fost executati sumar peste 200 de legionari - dupa asasinarea lui Armand Calinescu - si remarca indreptatit "<i>Raspunzand unei actiuni criminale cu aceeasi moneda</i> [...] <i>statul devenea el insusi criminal.</i>" Insa considera, se pare, ca sprijinul consistent si inspirat acordat de rege culturii ii rascumpara orice, chiar si petele de sange.<br />
<br />
<b><i>Mihai I</i></b>, "<i>un rege sub vremuri</i>", <i>"ar fi fost un excelent rege de tip scandinav"</i> zice Boia, <i>"cu conditia ca Romania insasi sa ramana in limitele normalitatii"</i>. In vremurile tulburi de care a avut parte, insa, Antonescu "<i>nemailasandu-i nici o farama de autoritate</i>", nu s-a putut simti cu adevarat rege decat la 23 august '44, dar pentru scurta vreme: tara era ocupata, invinsa, la cheremul lui Stalin, si dupa doar jumate de an, in 6 martie '45, se instala primul guvern comunist, al lui Petru Groza; protestul lui prin "greva regala" a fost zadarnic. <i>"Dupa acest ultim esec, regele a incetat orice forma de opozitie". "Regele a inaugurat in noiembrie 1946 Parlamentul rezultat din alegerile falsificate.</i>"<br />
<br />
Boia nu sustine ca "Monarhia slaveaza Romania." Considera (justificat) ca in 1866, monarhia si principele strain erau categoric cea mai buna solutie: nu numai pentru relatiile externe si prestigul tanarului stat (Carol I era inrudit si cu imparatul Germaniei, si cu al Frantei, Napoleon al III-lea), ci si pentru a pune capat frecventelor schimbari de domnii de care suferisera timp de secole ambele principate romanesti. Astazi insa, cand in monarhiile europene supravietuitoare regii sunt redusi peste tot la roluri pur decorative, revenirea la monarhie n-ar mai putea influenta fundamental evolutia tarii.<br />
<br />
Nu veti gasi cancanuri, intrigi amoroase; Elena Vacarescu si Elena Lupescu abia sunt pomenite in treacat; despre prima casatorie, clandestina, a lui Carol al II-lea, sau de promiscuitatea lui, nici nu se pomeneste; la fel, nimic despre amorurile reginei Maria, singurul personaj prezentat intr-o lumina exclusiv favorabila. Sunt insa alte detalii din viata personala a regilor, inclusiv, in addenda, o relatare pe larg despre examenul de bacalaureat al viitorului Carol al II-lea, in care tanarul print si regele Carol I, prezent in sala, discuta despre literatura lui Caragiale.<br />
<br />
Nu mi-a placut faptul ca am aflat prea putine lucruri noi, dar mi-a placut ca se potrivea in buna parte cu propriile-mi pareri - ca dovada, si eu folosisem <a href="https://bughimamborag.wordpress.com/2011/10/27/despre-regele-mihai-sine-ira-et-studio/"><i>aici</i> expresia "un om sub vremuri" pentru regele Mihai</a>.<br />
<br />
Se poate comanda online de la libraria <i>Libris</i> (<a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http://www.libris.ro/AfiseazaProdus.jsp?pr_id=850868">pe hartie</a>) sau de la libraria <i>Elefant</i> (<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=3a5c3933c">pe hartie</a> sau ca <a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/istorie/studii-istorice/suveranii-romaniei-monarhia-o-solutie-227915.html">ebook</a> (ePub/PDF cu DRM)). Eu am citit-o pe hartie, lucru de care aproape ca ma dezobisnuisem...a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-62253785360220766062014-12-29T00:17:00.000+02:002014-12-29T00:17:58.433+02:00Iubirea distructiva in 2 ipostaze literare: Lolita si Colectionarul<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=2f32fcad4">Vladimir Nabokov, <b>Lolita</b>, Editura Polirom, 2011</a><br />
<br /><a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/carti/fictiune/literatura-clasica/colectionarul-top-ii-160875.html">John Fowles, <b>Colectionarul</b>, Editura Polirom, 2007</a><br />
<br />
Dragostea a fost dintotdeauna subiectul preferat al literaturii, cantat in poeme si descris in proza de mii de ani - incepand probabil cu Cantarea Cantarilor - de regula ca un sentiment inaltator, care scoate la lumina ce e mai frumos in om si da farmec vietii. Putine sunt cartile care fac nota discordanta, care vorbesc despre fata intunecata a dragostei - dintre ele, primele care imi vin in minte sunt Lolita lui Nabokov si Colectionarul lui Fowles.<br />
<br />
Dincolo de toate deosebirile: intre scriitura celor doi, intre perechile de personaje: incultul Fred/Caliban al lui Fowles si eruditul, rafinatul Humbert Humbert, precum si intre victime: Miranda, intelectuala si artista si respectiv Lolita, tupeista si putin vulgara pustoaica americana refractara la cultura "inalta", interesata doar de pop culture, de pilda de benzi desentate... dincolo faptul ca in Lolita e vorba de pedofilie, de un om matur si o fetita (initial de 12 ani) pe cand in Colectionarul e vorba de doi tineri potriviti ca varsta, dar nu si ca personalitate... dincolo de toate astea, situatia e similara: in ambele avem teminicieri indragostiti, prizonierii prizonierelor lor, pe care le adora, la care se gandesc toata emotia si gingasia de care sunt capabili - vezi cum incepe <i>"Lolita, light of my life..."</i>, dar si inceputul Colectionarului pare cititorului neprevenit povestea unei dragoste obisnuite - pe care vor sa le rasfete coplesindu-le cu cadouri, oferindu-le orice isi doresc... in afara de libertate: sunt mereu la panda, pentru a sesiza si preintampina sau impiedica prompt orice incercare de evadare a prizonierelor lor.<br />
<br />
<i>(Draft din 18 septembrie 2011)</i>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-8251937371084403282014-12-12T23:52:00.000+02:002014-12-12T23:52:30.140+02:00Valeriu Anania – Memorii – 2<a href="http://static.elefant.ro/images/93/158293/memorii_1_fullsize.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; display: inline !important; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/93/158293/memorii_1_fullsize.jpg" height="320" width="221" /></a><br />
<a href="https://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/biografii-memorii/memorii-jurnale/memorii-158293.html"><b>Valeriu/Bartolomeu Anania, Memorii</b>, Polirom, 2011 (ebook)</a><br />
<br />
(<em>continuare - prima parte <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2010/01/valeriu-anania-memorii-1.html">aici</a></em>)<br />
<br />
Cum ziceam, curand dupa calugarire incep sa se adune deziluziile - tanarul Vartolomeu simte ca nu are vocatie monahala si pe de alta parte vede ca nici viata calugareasca din jurul lui nu se prea potriveste cu idealul monahal - ceea ce il arunca intr-o depresie, in prima lui mare criza sufleteasca, din care il scoate intalnirea providentiala cu staretul Gherasim Bica, un calugar ideal, total dedicat slujirii aproapelui (culmea, aflam ca peste ani acesta va trece la randul lui printr-o criza sufleteasca, va lasa calugaria si se va casatori). Criza interioara astfel rezolvata, vor urma crizele exterioare ale unei existente foarte framantate, atat datorita vremurilor potrivnice cat si datorita neastamparului firii sale.<br />
<br />
Cartea ne poarta prin tot felul de medii si locuri, urmand destinul sinuos si al autorului; avem ocazia sa-l vedem pe orginalul calugar disecand pasionat cadavre si broaste ca student la medicina, apoi deghizandu-se ca sa scape de politie, ca lider al grevei studentesti, apoi construind din carton decoruri si regizand piese de teatru, iar mai tarziu, in partea a doua, facand plaja in Hawaii.<br />
<br />
Printre toate acestea se incheaga un personaj-autor viu, cu multa personalitate, chiar daca greu de prins intr-un tipar: un calugar deloc mistic, dar cu o credinta solida de om cu radacini taranesti, care si-a inceput viata si activitatea literara pascand vaca - inteligenta, cultura vasta, cizelarea nu se traduc la el intr-un minus de vitalitate; e plin de energie, cu stofa de lider, activ, patimas, impulsiv uneori pana la iesiri violente, dar alteori abil si cu tact, pricepandu-se (asemenea mai marelui sau, patriarhul Justinian) "sa discute cu adversarul de pe pozitii aparent comune"; are charisma; place femeilor - si nu ezita sa ne-o spuna; are umor.<br />
<br />
A doua parte... as fi preferat sa lipseasca; ar fi fost o carte mai buna (si mai ieftina) fara aceasta coada de peste. Daca prima parte ne tine cu sufletul la gura insotindu-ne eroul ne-fictiv prin toate acele peripetii, a doua parte ne ingroapa in informatii detaliate despre treburile episcopiei romane din America, total neinteresante pentru cititor - parca ar fi un raport, o dare de seama. Ne povesteste de pilda pe o pagina intreaga demersurile episcopului sau Victorin ca sa il faca arhiereu pe un oarecare preot Vasilachi, reusind in cele din urma sa-l faca doar arhimandrit mitrofor, ceea ce nu l-a multumit pe deplin caci astfel protejatul lui avea mitra dar nu avea omofor (?). Nu-si uita nici inamicii: un anume Amariu[tei] era (reproduc textual)<em> </em>"mare mancator de rahat"... Pe scurt, plictiseala cvasi-totala - intrerupta doar de jurnalul din Hawaii.<br />
<br />
<i>[Draft din 18-24 martie 2010, publicat aproape nemodificat - desi atunci consiederam ca ar mai fi fost destule de spus, in special despre "inchisorile lui", e prea tarziu acum, prea mult timp de cand am citit-o.]</i><br />
<i><br /></i>
<a href="https://bughimamborag.wordpress.com/2010/03/18/fragmente-din-memoriile-lui-bartolomeu-anania/">Fragmente</a> gasiti pe vechiul meu blog.<i> </i><a href="https://capricornk13.wordpress.com/2012/03/06/un-roman-de-aventuri/">Alta recenzie</a> gasiti la <i>capricornk13</i>, care a citit-o la recomandarea mea si i-a placut, desi e atee convinsa - a citit-o ca "un roman de aventuri" :)a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-56247281268222697942014-12-05T22:32:00.000+02:002014-12-12T20:27:07.658+02:00Fragmente de jurnal de lectura - 2011 - 2012<i>[De fapt sunt inceputuri de postari despre carti, care n-au fost duse pana la capat.]</i><br />
<br />
<b><i>18 dec. 2012</i></b><br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=2a56ba405"><i><b>Alessandro Baricco, Emaus</b>, Humanitas 2012</i></a><br />
E a doua oara cand ma dezamageste Alessandro Baricco si nu cred ca va mai exista si a treia oara - nu cred ca ma va mai convinge cineva vreodata sa-i cumpar vreo carte (poate cel mult sa imprumut). Prima dezamagire a fost cu "<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=dc0082771">Barbarii</a>", in care autorul se plangea de "barbaria" epocii noastre cam in linia lui Patapievici din "<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=6fc2b7cf9">Omul recent</a>", dar mult mai accesibil, venind cu exemple din fotbal, vinuri (teme complet neinteresante pt mine) si desigur "barbaria" suprema, internetul.<br />
<br />
<br />
<b><i>24 martie 2012</i></b><br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=44e2d9f25"><i><b>Marta Petreu, Acasă, pe Câmpia Armaghedonului</b>, Polirom, 2011</i></a><br />
Niciodata nu mi-a placut literatura cu teme rurale. In copilarie preferam pe Olguta, Danut si Monica de la Medeleni lui Nica a lui Stefan a Petrei iar mai tarziu, in liceu, preferam Enigma Otiliei si romanele lui Camil Petrescu celor ale lui Rebreanu sau Morometilor pe care nu i-am citit. Si totusi, nu stiu de ce, in ciuda biasului contra Martei Petreu pentru <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2012/05/marta-petreu-diavolul-si-ucenicul-sau.html">figura urata pe care i-a facut-o post mortem lui <i>Mihail Sebastian</i></a>, de cand am citit <a href="http://oradecluj.oradestiri.ro/terorism-de-cititoare-2-crocodili/#.VIISxNKsVUY">recenzia teroristei</a>, cartea asta a ajuns in fruntea listei de carti romanesti pe care vreau sa le citesc.<br />
<br />
Poate pentru ca nu e deloc samanatorista. Nu idealizeaza nici taranul roman nici viata la tara. Dimpotriva, ne prezintă familia disfunctionala in varianta rurala.<br />
<br />
<br />
<b><i>18 septembrie 2011</i></b><br />
<br />
Vara, caldura, atmosfera de vacanta predispuneau la lecturi usoare. Partea buna cu lecturile usoare e ca si sa scrii despre ele e mai usor (dupa cum observati, ultimele carti despre care am scris sunt 2 SF-uri si un horror, pe cand despre Swann al lui Proust n-am scris si nici nu cred ca o voi face). Totusi nu stiu nici eu exact cum se face ca in vara asta am citit, aproape consecutiv, doua povesti pentru copii. O fi nostalgia copilariei, o fi faptul ca una din cartile mele dragi, pe care as include-o in orice topuri si recomandari si as lua-o cu mine pe o insula pustie, e <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=b6628e3cc"><b>Povestea fara sfarsit</b> a lui <i>Michael Ende</i></a>, care m-a convins ca uneori o poveste pentru copii e o lectura potrivita la varsta adulta - am citit-o abia la maturitate si, desi cred ca m-ar fi incantat si in copilarie, exista lucruri pe care nu stiu daca le-as fi inteles deplin atunci. Cele doua povesti de acum nu par sa faca parte din categoria asta, sunt realmente povesti pentru copii si atat - ceea ce pe mine m-a dezamagit un pic, aveam asteptari mai mari de la acesti autori, desi nu cred ca am dreptul sa le reprosez ca sunt exact ceea ce zic ca sunt si nu (si) altceva...<br />
<br />
[era vorba de <i>C.S. Lewis, Nepotul magicianului</i> si:]<br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=29ae97c1b"><i><b>Salman Rushdie, Harun si marea de povesti</b>, Polirom</i></a><br />
E prima carte de Salman Rushdie pe care o citesc. Cred ca nu e printre cele mai reprezentative, fiind o poveste pentru copii. Tema seamana foarte mult cu cea a din <i>Povestea fara sfarsit</i> - si aici e vorba de salvarea lumii povestilor, a fanteziei, poluata si amenintata de distrugere, si salvatorul va fi tot un baietel din lumea noastra. Mai mult, si aici baietelul ramasese fara mama - si cu un tata deprimat si trist din cauza asta - dar spre deosebire de Bastian, nu pentru totdeauna. Poate datorita asemanarii temei am facut implicit si inevitabil comparatie cu Povestea mea preferata si de aceea povestea lui Rushdie nu m-a cucerit pe deplin.<br />
<br />
Sper ca nu se intelege cumva ca ar fi o copie dupa <i>Povestea fara sfarsit</i>. Nici vorba. Asemanarile se opresc la cele mentionate de mine si nu stiu daca sunt intentionate.<br />
<br />
<i>[Le postez asa cum sunt - crampeie din ce citeam si ce gandeam acum 2-3 ani.] </i>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-48571819947189154732014-12-03T19:33:00.000+02:002014-12-03T19:38:36.876+02:00Philip Roth - Complexul lui Portnoy<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/A1/369056.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://cdn4.libris.ro/img/pozeprod/59/1001/A1/369056.jpg" height="320" width="208" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=fb7163f16"><i><b>Philip Roth, Complexul lui Portnoy</b>, Polirom, 2011, colectia Top 10+</i></a><br />
<br />
<a href="http://www.amazon.com/gp/product/0679756450/ref=as_li_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0679756450&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20&linkId=5S67PO7BT6VIZVJX">In engleza <b>Portnoy's Complaint</b></a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0679756450" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" />, titlul contine un joc de cuvinte intraductibil: <a href="http://dictionary.reference.com/browse/complaint">poate insemna si <i>"complexul/boala lui Portnoy"</i> dar si <i>"plangerea lui Portnoy</i></a><i>"</i> - si intr-adevar cartea este o lunga jelanie, o lunga confesiune amuzant-plangareata, lunga si dezlanata, pe care un intelectual evreu american peste 30 de ani, Alex Portnoy, o face psihologului.<br />
<br />
Desi atinge ocazional prezentul si relatiile lui pasagere, cartea se concentreaza pe copilarie si adolescenta, pe familia sa si in special pe mama sa, a carei iubire posesiva i-a marcat viata; asta pentru ca el crede ca faptul ca e afemeiat si nu se poate opri la o femeie sa-si intemeieze o familie s-ar datora copilariei si adolescentei sale, familiei sale sufocante si in special mamei, foarte dominatoare nu numai cu fiul ci si cu sotul.<br />
<br />
E vorba de o familie de evrei americani de origine est-europeana, care vorbesc engleza amestecand in ea cuvinte idis, care traiesc in comunitatea lor inchisa. E mult sovinism in acest mediu (in randul evreilor maturi - caci cei tineri il respiung); e drept, un sovinism nonviolent, caci evreii nu incearca in niciun fel sa faca rau ne-evreilor care ii inconjoara, dar se feresc de ei, pun intre ei si restul lumii o distanta in care intra neincredere, teama si o doza de dispret. N-as sti sa spun daca tema principala a cartii e evreitatea sau sexualitatea.<br />
<br />
Prima carte de Philip Roth citita si parca ma asteptam la mai mult, avand in vedere ca tot aud numele lui cand se vorbeste de candidatii cu sanse la Nobel. Nu e un must read dupa parerea mea, totusi exista o categorie de cititori carora le-o recomand: daca vi se pare ca parintii vostri au fost prea sufocanti, veti vedea ca se poate mult mai rau...<br />
<br />
<i>[Draft din 4 septembrie 2012, publicat aproape nemodificat]</i>a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-8841565555443198042014-09-22T00:10:00.000+03:002014-09-22T00:10:13.121+03:00Oliver Sacks - Omul care isi confunda sotia cu o palarie<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/85/200285/omul-care-isi-confunda-sotia-cu-o-palarie_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/85/200285/omul-care-isi-confunda-sotia-cu-o-palarie_1_produs.jpg" height="320" width="207" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/medicina/afectiuni/cerebrale/omul-care-isi-confunda-sotia-cu-o-palarie-200285.html"><b><i>Oliver Sacks, Omul care își confunda soția cu o pălărie, Humanitas 2012</i></b> (ebook)</a><br />
<br />
Eu am citit-o în engleză - se găsește și <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http://www.libris.ro/man-who-mistook-his-wife-for-a-hat-9780330523622--p550358.html">tipărită</a> și ca
<a href="http://www.amazon.com/gp/product/0684853949/ref=as_li_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=390957&creativeASIN=0684853949&linkCode=as2&tag=cartielectrgr-20&linkId=YJBS4T4CN2SDDLFQ">
ebook Kindle:<br />
The Man Who Mistook His Wife For A Hat: And Other Clinical Tales</a><img alt="" border="0" src="http://ir-na.amazon-adsystem.com/e/ir?t=cartielectrgr-20&l=as2&o=1&a=0684853949" height="1" style="border: none !important; margin: 0px !important;" width="1" /><br />
<br />
Un neurolog povestește câteva dintre cele mai bizare cazuri ale sale, care te fac sa te întrebi ce e omul, ce-i aia suflet, fire, personalitate, eu ? Căci leziuni, tumori sau alte modificări în anumite zone din creier cauzează transformări fundamentale sau chiar disoluții ale personalității.<br />
<br />
Omul care își confunda soția cu o pălărie pierduse de fapt capacitatea de a recunoaște fețele (se cheamă <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Prosopagnosia">prosopagnosia</a>). Alții pierduseră capacitatea de a înțelege cuvintele, dar păstraseră intactă (chiar crescută) capacitatea de a interpreta tonul vocii și expresia feței - iar alții invers. Altul pierduse amintirea multor decenii și reacționa ca un călător în timp, șocat să afle că oamenii au fost pe Lună, dar și mai șocat să-și vadă propria față îmbătrânită în oglindă; mai grav era ca pierduse nu numai amintirile, ci și capacitatea de a forma noi amintiri, deci era condamnat să fie mereu omul tocmai aterizat din trecut. Un tânăr cu sindromul Tourette, tratat ca să-i dispară ticurile care îi creau probleme în societate și la locul de muncă, simte că fără ticuri nu mai e el, așa că suspendă medicația în week-end-uri. O bătrână de 80 de ani devine subit frivolă, flirtatoare - de vină e un vechi sifilis insuficient tratat, care a ajuns să afecteze creierul. Un pacient are senzația că piciorul său stâng e un corp străin. Astea sunt doar câteva...<br />
<br />
Deși se referă la probleme serioase, e scrisă pentru profani, accesibilă, interesantă, captivantă, de multe ori cu umor - unele personaje, situații și dialoguri sunt parcă desprinse din Alice în Țara Minunilor. E concepută să fie o lectură plăcută, deși prin ceea ce implică despre condiția umană e foarte neliniștitoare...a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-53450696644483731322014-09-21T23:01:00.002+03:002014-09-21T23:01:46.544+03:00Machado de Assis - Dom Casmurro<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/18/202418/dom-casmurro_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/18/202418/dom-casmurro_1_produs.jpg" height="320" width="195" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-de-divertisment/romance/dom-casmurro-202418.html"><b>Joaquim Machado de Assis, Dom Casmurro, Editura ALLFA, 2012 </b>(ebook</a> sau <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=3ad213a2c">tiparită</a>)<br />
<br />
La început pare o clasică poveste de dragoste din secolul XIX cu îndrăgostiți luptând cu obstacolele puse de familia neînțelegătoare. Un adolescent de 15 ani, menit încă de la naștere de evlavioasa sa mamă să devina preot catolic, descoperă ca e îndrăgostit de vecina și tovarășa sa de joaca.<b> (spoiler)</b> Dar cartea continuă mult după ce dragostea a învins obstacolele și a ajuns la finalul fericit - căsătoria: ni se povestește cum petrec ca soț si soție, cum li se naște mult-doritul copil după multi ani de așteptare... și treptat simțim că povestea de dragoste e pe cale să se transforme în altceva... <b>(spoiler major) </b>despre deziluzie, suspiciune, gelozie, despre fața întunecată a dragostei. <b>(end spoilers)</b> Scriitura e destul de surprinzătoare pentru o carte din 1899, de multe ori autorul parcă se joacă cu cititorii...<br />
<br />
Se pare că autorul e renumit în Brazilia natala, dar nu și în lume, nu la fel ca mult mai celebrii scriitori sud-americani de limbă spaniola. Nici eu nu aș fi ajuns probabil la cartea asta dacă nu o primeam ca ebook cadou de la librăria Elefant - fiți pe fază că, în ultima vreme, în <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks">secțiunea lor de ebooks</a> au oferit cam în fiecare joi unul cadou.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-26712906018951972812014-08-28T22:36:00.000+03:002014-08-28T22:37:43.853+03:00Alice Munro - Ura, prietenie, dragoste, casatorie<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/92/222892/ura-prietenie-dragoste-casatorie_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/92/222892/ura-prietenie-dragoste-casatorie_1_produs.jpg" height="320" width="198" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=9a6f02fef&unique=b08f8656d"><b>Alice Munro, <i>Ura, prietenie, dragoste, casatorie</i>, Editura Litera 2014</b> (tiparita</a> sau <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/ebooks/fictiune/literatura-contemporana/ura-prietenie-dragoste-casatorie-222892.html">ebook</a>)<br />
<br />
Scriitoarea canadiana mi se pare cea mai buna dintre premiantele Nobel din anii 2000, clar deasupra Hertei Muller si a lui Doris Lessing. Foarte buna cunoscatoare a sufletului omenesc (si a celui feminin in particular), cu meandrele si contradictiile lui si aspiratia lui inconturnabila spre fericire in ciuda oricaror aparente exterioare si circumstante. Caci eroii ei sunt de multe ori atipici: O servitoare care ascunde sub aparenta cea mai prozaica si practica o doza neasteptata de sentimentalism naiv. O bolnava de cancer cu parul cazut la chimioterapie, care descopera ca totusi pentru ea viata nu s-a sfarsit.<br />
<br />
Un triunghi amoros de batranei pensionari, adevarate jucarii stricate: Fiona, bolnava de Alzheimer, a uitat complet deceniile de casnicie fericita cu sotul ei, memoria ei pastrand doar tineretea, cu prima dragoste pe care o retraieste la azil, unde l-a regasit pe obiectul iubirii ei, rablagit si el, in scaunul cu rotile. Iar sotul - pentru ea doar o cunostinta cam sacaitoare cu vizitele lui - asista neputincios la fericirea lor, apoi la disperarea ei cand iubitul ii e luat de la azil de sotia sa. Asta a fost printre preferatele mele.<br />
<br />
Alta povestire care mi-a placut in special urmareste relatia fluctuanta dintre o nepoata si matusa ei: mai intai adolescenta de la tara si matusa de la oras care o serveste cu prima tigara, in fatza parintilor intimidati de dezinvoltura rudei lor, aducand cu ea o briza de libertate si emancipare din locul unde fata ar vrea sa ajunga; apoi tanara studenta in acel oras si matusa semidocta, trecuta, cu apartamentul imbacsit de mobile vechi amintidu-i fetei de acasa, de ceea ce vrea sa lase in urma.<br />
<br />
Am primit-o ca ebook gratuit la una din <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http://www.elefant.ro/oferte-speciale">promotiile librariei Elefant</a> - btw, azi (28.08) ofera un <a href="http://cartibunegratis.blogspot.ro/2014/08/ebook-gratis-elefant-arhivele-de-la.html">ebook de Octavian Soviany</a> - si <a href="http://tabletamea.blogspot.com/2012/02/cititul-pe-tableta-android-aplicatiile.html">am citit-o pe (vechea) tableta</a>.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-32265007968855316422014-05-23T23:48:00.000+03:002014-05-23T23:48:14.287+03:00Florin Irimia - O fereastra intunecata<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/53/201453/o-fereastra-intunecata_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/53/201453/o-fereastra-intunecata_1_produs.jpg" height="320" width="211" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D599104"><b><i>Florin Irimia, "O fereastra intunecata", Polirom, 2012</i></b></a><br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fo-fereastra-intunecata-201453.html"><b>ebook</b> 15 lei ( <i>azi</i> 10.5)</a> / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252FAfiseazaProdus.jsp%253Fpr_id%253D599104"><b>tiparita</b> 23 lei</a><br />
<br />
Inca o distopie romaneasca, tot din 2012. Sunt doua planuri: viitorul apropiat intr-o Romanie postapocaliptica, daramata de un cutremur si bantuita de oameni si caini zombificati si respectiv trecutul, anii '30 si '40, vazuti prin ochii unui cuplu de evrei (inclusiv pogromurile, cel de la Bucuresti, din timpul rebeliunii legionare, si cel de la Iasi, cu tot cu "trenul mortii").<br />
<br />
Uneori ai impresia ca vezi un film croit cu Oscarul in minte, abordand teme majore - chiar pe cea mai sigura, Holocaustul. Alteori - de cele mai multe ori - parca vezi un film de serie B, cu mult sange, creier strivit si multe, inutil de multe violuri: ba profesori pedofili, ba violuri in grup... si in trecutul interbelic, si in viitorul distopic femeilor le e rezervata aceeasi soarta. Repetat. Si femeile sunt victime innascute, simplute si credule - cea din viitor se si cheama Semplista. Exceptie Ester, femeie fatala dominatoare, manipulatoare. Dar si barbatii sunt victime, uneori o patesc mai rau, au parte de taierea limbii sau a "bijuteriilor", jupuire sau creierii zdrobiti... Cum ziceam, sex si violenta, deseori sex ca violenta.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-54680675603923348662014-05-15T00:23:00.002+03:002014-05-15T00:23:50.170+03:00Dan Sociu - Combinatia<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://static.elefant.ro/images/12/197512/combinatia_1_produs.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/12/197512/combinatia_1_produs.jpg" height="320" width="195" /></a></div>
<b><i><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fcombinatia-dan-sociu-CPL978-606-8342-18-4--p570742.html">Dan Sociu, "Combinatia", Editura Casa de pariuri literare, 2012</a></i></b><br />
<br />
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fcombinatia-197512.html"><b>ebook</b> 9 lei</a> / <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9a6f02fef&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.libris.ro%252Fcombinatia-dan-sociu-CPL978-606-8342-18-4--p570742.html"><b>tiparita</b> 15 lei </a><br />
<br />
O carticica, se citeste in cateva ore. Ce era mai inedit la ea stiam deja din <a href="http://www.terorista.ro/2014/04/11/vremea-noilor-romani/">recenzia <i>"teroristei" luciat</i></a>: E un fel de distopie (azi deja <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Uchronia">ucronie</a>) plasata intr-un viitor apropiat in care la putere in Romania - in stat si in mentalul colectiv - sunt forte ultranationaliste si ultraortodoxe fundamentaliste. Prim-ministrul, un fel de Victor Orban roman, face colonii de munca pentru tigani, dar destui zic ca asta nu e destul, ca trebuie masuri mai dure - si se incheaga grrupari mai radicale. Un jurnalist dornic de afirmare incearca sa se infiltreze intr-un astfel de grup, "Lupii Suri".<br />
<br />
Incep cu cele bune. Cel mai bine i-a reusit, dupa parerea mea, relatia dintre personajul principal (jurnalistul) si iubita lui, Dana, iubirea descrisa fara cuvinte mari, cu griji banale, mici tensiuni si certuri, dar prin toate o unda de tandrete. I-a iesit bine si insertia in prezent, infiltrarea semnelor distopiei in banalul cotidian al unui Bucuresti inca normal, hedonist si cosmopolit - "Lupii Suri" se intalnesc la mall, la etajul cu mancarea. Mi-a placut si cum jurnalistul isi creeaza simplu si repede (si verosimil) o identitate fictiva pe Facebook. Si cam atat.<br />
<br />
Despre ce mi-a displacut cel mai tare nu prea pot vorbi fara <b>spolier</b>: Jurnalistul si iubita lui, care initial (aparent) pareau, cu dragostea lor frumoasa si site-ul lor antidiscriminare, reprezentantii normalitatii intr-o lume anormala in curs de rinocerizare, devin in cele din urma instigatorii unei crime urmata de jaf, asupra unui apropiat de-al lor. Si trec peste asta neatinsi, cu acelasi chef de viata si de dragoste. Asta dupa ce jurnalistul (naratorul) spunea ca ei n-ar putea trece, sufleteste, peste un avort fara terapie, ca nu l-ar ierta nici constiinta si nici Dana sa scrie un articol pro-extremism, ca Dana avea crize de constiinta ca e asa apropiata cu un interlop (viitoarea victima)... (<b>end spoiler</b>)<br />
<br />
Mi-a displacut un pic si limbajul, genul ala colocvial presarat cu cuvintele tari de rigoare in literatura ultimilor ani. Nu ca as avea eu alergie la cuvinte tari. Daca naratorul ar fi fost interlopul si se exprima asa, mi s-ar fi parut firesc. Dar cand un jurnalist de la un site antidiscriminare zice "p*zde" in loc de "femei", nu numai cand vrea sa castige increderea baietilor de la "Lupii Suri" si vorbeste pe limba lor, ci si in monologul lui interior...<br />
<br />
Si lumea aia extremist-fundamentalista nu mi s-a parut suficient de bine inchegata. Pe de-o parte e prea vag, prea sumar schitata, aproape toate elementele de distopie le aflasem deja din recenzia lui luciat. Pe de alta parte, am impresia ca Dan Sociu nu cunoaste suficient de bine mediile religioase fundamentaliste. Nimic despre cipuri, despre numarul fiarei, actele biometrice si Apocalipsa? Si unde sunt crestinii aia care fac medicii sa se teama sa faca avorturi ? "Lupii Suri" sunt taximetristi al caror crestinism se manifesta doar prin cruci agatate de oglinzi, Laurentiu aka Metrorex e un golan de cartier, care vrea sa dea lovitura (<b>spoiler</b>) casatorindu-se cu fata urata a bogatului lider al miscarii C.R.U.C.E. si care mimeaza crestinismul doar in preajma viitoarei familii. (<b>end spoiler</b>) Si cum de sunt ultranationalisti si ultraortodocsi dar nu sunt legionari, nu pomenesc de Codreanu ci, culmea, de Steinhardt ?!<br />
<br />
Nu e ceva de citit neaparat, dar daca aveti un drum de 3 ore cu trenul, de exemplu, care vreti sa treaca mai usor, poate fi o varianta...a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-15333202179578924382014-04-24T12:42:00.000+03:002014-04-24T12:45:52.529+03:00Thomas Morus - Utopia<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Utopia.jpg/300px-Utopia.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/34/Utopia.jpg/300px-Utopia.jpg" height="320" width="213" /></a></div>
<div>
<b>Thomas Morus, <i>„Utopia”</i>, Editura Best Publishing Romania, 2001</b></div>
<div>
Eu am citit-o tipărită, în română, dar este <a href="http://www.gutenberg.org/ebooks/2130">ebook gratuit in engleză</a>.</div>
<div>
<br /></div>
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_More"><b>Thomas More</b></a> - în latină <b><i>Morus</i></b> - a trăit între 1478 – 1535 (contemporan cu <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare">Ștefan cel Mare</a>!) si a sfârșit cu capul tăiat (și pus în țeapă!) de regele său, <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Henry_VIII_of_England">Henric al VIII-lea</a>, lucru nu tocmai surprinzător la un umanist atât de original în gândire și înaintea timpului său. Mai surprinzător mi se pare că a fost declarat sfânt (martir) de biserica catolică - cred că papa care a decis asta nu a citit Utopia ! (sau era el însuși un original disimulat). Poate dacă nu era martirizat pt că n-a susținut făcătura religioasă a libidinosului său rege, ar fi avut șanse nu chiar neglijabile să fie ars pe rug de inchiziție, ca <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Giordano_Bruno">Giordano Bruno</a>, pentru ideile deloc catolice din Utopia. Căci în lumea lui ideală religiile sunt diverse și se tolerează reciproc, preoții sunt căsătoriți, există și preotese femei (bătrâne), divorțurile sunt permise, chiar dacă cu dificultate, sinuciderile încurajate (și chiar asistate) în caz de boală incurabilă, propovăduirea oricărei religii e permisă, dar doar cu argumente civilizate, fără presiuni și amenințări și un proaspăt convertit creștin este pedepsit cu exilul, când începe să-i numească pe conaționalii săi păgâni idolatri și să-i amenințe cu iadul !<br />
<br />
Este o utopie comunistă, în care proprietatea privată, văzută ca sursa tuturor relelor, a fost complet abolită și se aplica regula „de la fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi”. Oamenii muncesc doar 6 ore pe zi, dar este destul din toate pentru toți, căci se produc doar lucruri realmente necesare. Toți iau masa în comun, în cantine. Toți poartă aceleași haine, cu același croi și aceeași culoare, cea naturală a firelor. Pietre prețioase folosesc doar la jucăriile și podoabele copiilor, aur doar la oalele de noapte și la lanțurile și însemnele sclavilor. Căci în societatea aia perfectă există sclavi: unii sunt condamnați de drept comun, alții străini care preferă sa fie sclavi în Utopia decât muritori de foame acasă. Ei fac muncile cele mai grele sau mai ales murdare.<br />
<br />
Nu e o societate chiar așa egalitară de fapt, în ciuda aparențelor. Nevestele se supun bărbaților, fiii părinților, în general tinerii bătrânilor și toți celui mai bătrân membru al familiei extinse. Bărbații au dreptul să-și pedepsească soțiile, precum și părinții copiii. Fetele se pot mărita doar de la 18 ani, băieții doar de la 22 de ani, iar cine nu rezistă până atunci și cade în păcat înainte de căsătorie e aspru pedepsit. Înainte de căsătorie, viitorul mire o examinează goală pe viitoarea mireasă și reciproc și ambii se pot răzgândi dacă descoperă defecte ascunse de haine. Adulterul se pedepsește cu sclavia. Cei care au prea mulți copii mai dau din ei celor care n-au...<br />
<br />
Și tot așa... Thomas Morus te surprinde, rând pe rând, uneori în același paragraf sau chiar în aceeași frază, când prin idei luminate, inteligente, umanitare, când prin idei aberante, uneori nepractice, alteori dure până la inuman...a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-8337301169049849612014-03-27T00:35:00.000+02:002014-03-27T00:35:49.513+02:00Adrian Telespan - Cimitirul<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=645851b6d" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://static.elefant.ro/images/65/215065/cimitirul_1_fullsize.jpg" height="320" width="209" /></a></div>
<a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=product_store&aff_code=7960cfc71&campaign_unique=184f69294&unique=645851b6d"><b>Adrian Telespan, ”Cimitirul”, Editura Herg Benet, 2013</b></a><br />
<br />
Cum naiba a ajuns cartea asta <a href="http://bookaholic.ro/cea-mai-buna-carte-romaneasca-din-2013-topul-cititorilor-bookaholic.html"><i>Cea mai bună carte românească din 2013</i> la Bookaholic</a> si <a href="http://hyperliteratura.ro/premiul-publicului-hyperliteratura-editia-1-cartea-anului-2013/">la Hyperliteratura</a>? O fi a pus autorul link-ul pe Facebook sau pe vreun site LGBT si i-au votat-o toti prietenii ? Ca altfel nu-mi explic! Chiar nu inteleg ce a putut placea atat de mult atator oameni !<br />
<br />
Personajul-narator, un emigrant gay care vorbeste tot timpul ca si carciumarul lui Svejk ? Si nu va asteptati la creativitatea verbala a lui Creanga din <a href="http://ro.wikisource.org/wiki/Povestea_pove%C8%99tilor">povestea... aia</a>. E repetitiv si monoton: insereaza random ”p...” sau ”c....” in cam fiecare fraza - daca ai da in Word replace ”p....” cu spatiu in tot textul nu s-ar prea pierde nimic din sens. <br />
<br />
Povestea - mai bine zis povestile care nu se leaga ? Pe deoparte povestea naratorului, viata lui cotidiana banala punctata doar de aventurile lui erotice gay povestite mult prea explicit, pe de alta povestile senzationale gen tabloid ale clientilor si colegilor de la cimitirul unde lucreaza.<br />
<br />
Filozofeala, textele automotivationale ? Mult, mult bla-bla. Unele chestii valabile, dar banale, truisme pe care f. probabil le-ai mai auzit si in alta parte, altele originale dar aberante, in special cugetarile despre religie, dar nu numai, si alea despre depresivi de pilda.<br />
<br />
Scenele de sex gay ultra-explicite? Mie alea mi-au displacut poate cel mai mult. Oricat de open minded ai fi - <a href="http://bughimamborag.wordpress.com/2011/04/17/paradox-homosexualitatea-e-o-anomalie-dar-homosexualii-nu-sunt-anormali/">cat de open minded (sau nu?) sunt eu vedeti <i>aici</i></a> - cred ca e greu sa nu ai o reactie instinctiva de repulsie cand ti se povesteste in detaliu <b>[spoiler! nu cititi la sau inainte de masa!] </b>cum se ling in c.. . Culmea e ca naratorului i se face greata cand partenerul pe care il lingea ii spune ca obisnuia sa-si bage acolo ciocolata! <b>[end spoiler]</b><br />
<br />
Bine, cartea e totusi pasabila (dovada faptul ca am terminat-o, n-am abandonat-o), dar nu recomandabila. Daca chiar vreti ceva in genul asta, mai bine <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2013/06/lorena-lupu-dona-juana.html"><i>Dona Juana</i> de<i> Lorena Lupu</i></a> (din categoria gay) sau <a href="http://raftdecarti.blogspot.ro/2014/02/alte-carti-din-2013-o-carte-intr-un.html"><i>Soseaua Catelu</i> de <i>Alina Nedelea</i></a> (din categoria autofictiune in stil colocvial, fara fasoane).<br />
<br />
Cu ocazia asta, salut redeschiderea <a href="http://www.terorista.ro/">blogului "teroristei" luciat</a>, care a fost multa vreme cel mai bun blog romanesc de carti - ii doresc sa fie iarasi ce a fost si mai mult decat atat! Chiar as vrea sa stiu parerea "teroristei" despre cartea asta... Intuitia imi spune ca probabil nu ar coincide cu "vox populi". Poate ca nu ar fi atat de drastica, dar mai ca as baga mana in foc ca nu ar proclama-o cea mai buna din 2013! As vrea sa stiu care sunt in opinia ei cele mai bune carti romanesti din 2013.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3320246637187257697.post-20832391848753630092014-03-04T09:57:00.000+02:002014-03-04T09:57:33.128+02:00Blogosfera citeste! Biblioteca bloggerului romanE dovedit: blogosfera citeste! Am primit rezultatele centralizate ale topurilor pe 2013 facute de bloggeri la <a href="http://chinezu.eu/2014/01/08/de-ce-sa-mai-citim-carti-ce-rost-mai-era-social-media/">propunerea lui <i><b>chinezu</b></i></a>, sub forma de infografic (topul meu e <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2014/01/cartile-din-2013-10-recomandari.html">aici</a>):<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-onEbhh_bC9S1gJKepoV5el1LCItMUMhPO85HI_di60V4959wMpOxvcBKUrDnqpDIihGKFgpOjyyim5c76YNezmKyTtzxY1t9XXlFXwuFSK3tgF-gaqPpbPwt5bIGXrg4T839UjT41Mw/s1600/Infografic.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-onEbhh_bC9S1gJKepoV5el1LCItMUMhPO85HI_di60V4959wMpOxvcBKUrDnqpDIihGKFgpOjyyim5c76YNezmKyTtzxY1t9XXlFXwuFSK3tgF-gaqPpbPwt5bIGXrg4T839UjT41Mw/s1600/Infografic.png" height="640" width="220" /></a><br />
<br />
Au participat <b>123 bloggeri</b> si au recomandat <b>877 titluri</b> de <b>788 autori</b> - cine zicea ca nu se mai citeste in ziua de azi ?<br />
<br />
Din cate vad, m-am aliniat cu tendintele generale in 2 puncte: <a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=184f69294&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.elefant.ro%252Febooks%252Ffictiune%252Fliteratura-romana%252Fliteratura-romana-contemporana%252Fsoseaua-catelu-ivii-204814.html"><b><i>Soseaua Catelu</i></b></a> de <b><i>Alina Nedelea</i></b> (pe care n-am inclus-o in topul meu, dar despre care am scris cateva randuri <a href="http://raftdecarti.blogspot.com/2014/02/alte-carti-din-2013-o-carte-intr-un.html">aici</a>) si desigur <i><b><a href="http://event.2parale.ro/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=7960cfc71&unique=9617003d6&redirect_to=http%253A%252F%252Fwww.nemira.ro%252Fserie-autor-george-r-r-martin%252Fpachet-cantec-de-gheata-si-foc-1-5-%2528paperback%2529--2304">Cantec de gheata si foc</a></b> </i>de <b><i>G.R.R. Martin</i></b>.a readerhttp://www.blogger.com/profile/05963189421180985637noreply@blogger.com0